Tigris

&

المسافر

Ж

So was it also with Jonah; he had

His trials, but Allah had mercy on him.

And his mission was successful. How

Can men ascribe to Allah qualities

And relations derogatory to His nature?

High is He above all creatures.

The ranks of angels and messengers stand firm

In His service. Evil is sure to be overcome.

So Praise and Glory to Allah, theLord

Oh Honour and Power, and Peace to His messengers!

*

وَإِنَّ يُونُسَ

So also was Jonah

& > Jonah’s mission was to the city of Nineveh, then steeped in wickedness. He was rejected and he denounced Allah’s wrath on them, but they repented and obtained Allah’s forgiveness. But Jonah -departed in wrath- forgetting that Allah has Mercy as well as forgiveness.

وَذَا النُّونِ

And remember Dhu al Nun

& > -the man of the Fish or the Whale- is the title of Yunus, because he was swallowed by a large Fish or Whale. He was the prophet raised to warn the Assyrian capital Nineveh. When his first warning was unheeded by the people, he denounced Allah’s wrath on them. But they repented and Allah forgave them for the time being. Jonah, meanwhile, departed in wrath, discouraged at the apparent failure of his mission. He should have remained in the most discouraging circumstances, and relied on the power of Allah; for Allah had power both over Nineveh and over the Messenger He had sent to Nineveh. He went away to the sea and took a ship, but apparently the sailors threw him out as a man of bad omen in a storm. He was swallowed by a big Fish (or Whale), but in the depth of the darkness, he cried to Allah and confessed his weakness. The -darkness- may be interpreted both physically and spiritually; physically, as the darkness of the night and the storm and the Fish’s body; spiritually as the darkness in his soul, his extreme distress in the situation which he had brought on himself. Allah Most Gracious forgave him. He was cast out ashore; he was given the shelter of a plant in his state of physical and mental lassitude. He was refreshed and strengthened, and the work of his mission prospered. Thus he overcame all his disappointment by repentance and Faith, and Allah accepted him.

إِذ ذَّهَبَ مُغَاضِبًا فَظَنَّ أَن لَّن نَّقْدِرَ عَلَيْهِ فَنَادَىٰ فِي الظُّلُمَاتِ أَن لَّا إِلَٰهَ إِلَّا أَنتَ سُبْحَانَكَ إِنِّي كُنتُ مِنَ الظَّالِمِينَ

When he departed in wrath:

He imagined that We

Had no power over him!

But he cried through the depths

Of Darkness, There is

No god but Thou:

Glory to Thee: I was

Indeed wrong!

فَاسْتَجَبْنَا لَهُ وَنَجَّيْنَاهُ مِنَ الْغَمِّ ۚ وَكَذَٰلِكَ نُنجِي الْمُؤْمِنِينَ

So We listened to him:

And delivered him from

Distress: and thus do We

Deliver those who have faith.

لَمِنَ الْمُرْسَلِينَ

Among those sent (by Us).

إِذْ أَبَقَ

When he ran away

(Like a slave from captivity)

& > Jonah ran away from Nineveh. He should have stuck to his post and merged his own will in Allah’s Will. He was hasty, and went off to take a ship. As if he could escape from Allah’s Plan!

إِلَى الْفُلْكِ الْمَشْحُونِ

To the ship (fully) laden,

فَسَاهَمَ

He (agreed to) cast lots,

& > The ship met foul weather. The sailors, according to their superstition, wanted to find out who was responsible for the ill-luck: a fugitive slave would cause such ill-luck. The lot fell on Jonah, and he was cast off.

فَكَانَ مِنَ الْمُدْحَضِينَ

And he was condemned:

فَالْتَقَمَهُ الْحُوتُ

Then the big Fish

& > The rivers of Mesopotamia have some huge fishes. The word used here is حوت which may be a fish or perhaps a crocodile. If it were in an open northern sea, it might be a whale. The locality is not mentioned: in the Old Testament he is said to have taken ship in the port of Joppa (now Jaffa) in the Mediterranean which would be not less than 600 miles from Nineveh:

Cuvântul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel: Ridică-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, şi strigă împotriva ei! Fiindcă răutatea acesteia s-a urcat până la Mine! Şi Iona s-a ridicat să fugă la Tars, departe de Faţa Domnului. S-a coborât la Iafo şi a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit preţul călătoriei şi s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de Faţa Domnului. Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic şi a stârnit o mare furtună. Corabia ameninţa să se sfărâme. Corăbierii s-au temut, a strigat fiecare la zeul lui şi au aruncat în mare uneltele din corabie, ca s-o facă mai uşoară. Iona s-a coborât în fundul corabiei, s-a culcat şi a adormit dus. Cârmaciul s-a apropiat de el şi i-a zis: Ce dormi? Scoală-te şi cheamă pe Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeu va voi să se gândească la noi, şi nu vom pieri! Şi au zis unul către altul: Veniţi să tragem la sorţi, ca să ştim din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta! Au tras la sorţi, şi sorţul a căzut pe Iona. Atunci, ei i-au zis: Spune-ne din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta? Ce meserie ai şi de unde vii? Care îţi este ţara şi din ce popor eşti? El le-a răspuns: Sunt evreu şi mă tem de Domnul Dumnezeul cerurilor, care a făcut marea şi uscatul! Oamenii aceia au avut o mare teamă şi i-au zis: Pentru ce ai făcut lucrul acesta? Fiindcă oamenii aceia ştiau că fugea de Faţa Domnului, pentru că le spusese el. Ei i-au zis: Ce să-ţi facem ca să se potolească marea faţă de noi? Pentru că marea era din ce în ce mai înfuriată. El le-a răspuns: Luaţi-mă şi aruncaţi-mă în mare, şi marea se va linişti faţă de voi! Fiindcă ştiu că din vina mea vine peste voi această mare furtună! Oamenii aceştia vâsleau ca să ajungă la uscat, dar nu puteau, pentru că marea se întărâta tot mai mult împotriva lor. Atunci au strigat către Domnul şi au zis: Doamne, nu ne pierde din pricina vieţii omului acestuia şi nu ne împovăra cu sânge nevinovat! Fiindcă Tu, Doamne, faci ce vrei! Apoi au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare. Şi furia mării s-a potolit. Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică de Domnul şi au adus Domnului o jertfă şi I-au făcut juruinţe. Domnul a trimis un peşte mare să înghită pe Iona şi Iona a stat în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi.

وَهُوَ مُلِيمٌ

Did swallow him,

And he had done

Acts worthy of blame.

فَلَوْلَا أَنَّهُ كَانَ مِنَ الْمُسَبِّحِينَ

Had it not been

That he (repented and)

Glorified Allah,

& > There is no god but Thee; glory to Thee!

Iona s-a rugat Domnului Dumnezeului său din pântecele peştelui şi a zis: În strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul şi m-a ascultat; din mijlocul Locuinţei morţilor am strigat şi mi-ai auzit glasul. Şi totuşi mă aruncaseşi în adânc, în inima mării, şi râurile de apă mă înconjuraseră; toate valurile şi toate talazurile Tale au trecut peste mine. Ziceam: Sunt lepădat dinaintea ochilor Tăi! Dar iarăşi voi vedea Templul Tău cel sfânt. Apele m-au acoperit până aproape să-mi ia viaţa, adâncul m-a învăluit, papura s-a împletit în jurul capului meu. M-am coborât până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului mă încuiau pe vecie, dar Tu m-ai scos viu din groapă, Doamne, Dumnezeul meu! Când îmi tânjea sufletul în mine, mi-am adus aminte de Domnul, şi rugăciunea mea a ajuns până la Tine, în Templul Tău cel sfânt. Cei ce se lipesc de idoli deşerţi îndepărtează îndurarea de la ei. Eu însă Îţi voi aduce jertfe cu un strigăt de mulţumire, voi împlini juruinţele pe care le-am făcut. Mântuirea vine de la Domnul. Domnul a vorbit peştelui, şi peştele a vărsat pe Iona pe pământ.

لَلَبِثَ فِي بَطْنِهِ

He would certainly have

Remained inside the Fish

& > This was to be the burial and the grave of Jonah. If he had not repented, he could not have got out of the body of the creature that had swallowed him, until the Day of Resurrection, when all the dead would be raised up.

إِلَىٰ يَوْمِ يُبْعَثُونَ

Till the Day of Resurrection.

فَنَبَذْنَاهُ بِالْعَرَاءِ وَهُوَ سَقِيمٌ

But We cast him forth

On the naked shore

In a state of sickness

& > His strange situation might well have caused him to be ill. He wanted fresh air and solitude. He got both in the open plain, and the abundantly shady Gourd Plant or some fruitful tree like it gave him both shade and sustenance. The Gourd is a creeper that can spread over any roof or ruined structure.

وَأَنبَتْنَا عَلَيْهِ شَجَرَةً مِّن يَقْطِينٍ

And We caused to grow,

Over him, a spreading plant

Of the Gourd kind,

وَأَرْسَلْنَاهُ إِلَىٰ مِائَةِ أَلْفٍ

And We sent him

(On a mission)

To a hundred thousand

& > The city of Nineveh was a very large city. The Old Testament says: Nineveh was an exceeding great city of three days journey, in other words its circuit was about 45 miles, and its population was over a hundred and twenty thousand inhabitants.

Cuvântul Domnului a vorbit a doua oară lui Iona astfel: Ridică-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, şi vesteşte acolo strigarea pe care ţi-o voi da! Şi Iona s-a ridicat şi s-a dus la Ninive, după Cuvântul Domnului. Şi Ninive era o cetate foarte mare, cât o călătorie de trei zile. Iona a început să pătrundă în oraş cale de o zi, strigând şi zicând: Încă patruzeci de zile, şi Ninive va fi nimicită! Oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au vestit un post şi s-au îmbrăcat cu saci, de la cei mai mari până la cei mai mici. Lucrul a ajuns la urechea împăratului din Ninive; el s-a ridicat din scaunul lui de domnie, şi-a scos mantia de pe el, s-a acoperit cu un sac şi a şezut în cenuşă. Şi a trimis să se dea de ştire în Ninive, din porunca împăratului şi mai-marilor lui, următoarele: Oamenii şi vitele, boii şi oile să nu guste nimic, să nu pască şi nici să nu bea apă deloc! Ci oamenii şi vitele să se acopere cu saci, să strige cu putere către Dumnezeu şi să se întoarcă de la calea lor cea rea şi de la faptele de asuprire de care le sunt pline mâinile! Cine ştie dacă nu Se va întoarce Dumnezeu şi Se va căi şi dacă nu-Şi va opri mânia Lui aprinsă, ca să nu pierim! Dumnezeu a văzut ce făceau ei şi că se întorceau de la calea lor cea rea. Atunci, Dumnezeu S-a căit de răul pe care Se hotărâse să li-l facă şi nu l-a făcut.

أَوْ يَزِيدُونَ

(People) or more.

فَآمَنُوا فَمَتَّعْنَاهُمْ

And they believed;

So We permitted them

To enjoy (their life)

& > They repented and believed, and Nineveh got a new lease of life. The lessons from Jonah’s story are that no man should take upon himself to judge of Allah’s wrath or Allah’s mercy; that nevertheless Allah forgives true repentance, whether in a righteous man, or in a wicked city; and that Allah’s Plan will always prevail, and can never be defeated.

إِلَىٰ حِينٍ

For a while.