sulul iii.

*

Garda Saraya

“22 ДЕКЕМВРИ”

Curtea Penală

Înalta Curte de Șaria

&

-secretizat-

I, iii (Z, *) Noiembrie/Rebi-ul-Ahir

2022-1444

Jurnal

25 Haziran / 26 Zilkade 1443

Zulümden sakının çünkü zulüm, kıyamet günü zalimi cehenneme sevkeden zifiri karanlık olacaktır. (Müslim, Birr, 56).

İslam’in Sihir ve Büyüye Bakışı

Büyü anlamına gelen sihir, ceşitli tekniklerle ve meşru olmayan yollarla insanları manyetize edip tabiat kanunlarına aykırı gözüken birtakım olayları gerçekleştiriyor görüntüsü vererek aldatma faaliyetidir. Cincilik, muskacılık ve benzeri yollarla maddi ve manevi araçları kötüye kullanarak bazı şeyleri gerçekleştirme çabasını da ifade etmektedir.

Kur’an-ı Kerim’de birçok ayette kâfirlerin peygamberlere karşı yürüttükleri muhalefet ve iftira kampanyalarında sihirbazlardan destek istedikleri ifade edilmekte ve sihirbazların düzenbaz ve yalancı oldukları vurgulanmaktadır. “Sihirbaz nereye varsa kurtuluşa eremez.” (Tâhâ, 20/69); “Sihirbazlar kurtuluşa eremezler.” (Tâhâ, 20/77) mealindeki ayetlerle, Hz. Peygamber’in sihir yapmayı yedi büyük günah arasında sayması (Müslim, Îmân, 144) İslam’ın büyücülüğe karşı takındığı olumsuz tavrın açık bir ifadesidir. Büyüye karşı korunmak için İhlâs, Felak ve Nâs sureleri okunarak Allah’a sığınılır, cinci ve muskacı denilen kişilere itibar edilmez.

Şu iki özellik, bir müminde bulunmaz: Cimrilik ve kötü ahlâk. (Tirmizî, Birr, 41).

&

[…] memorabilă de ********, ***** zi de lucru în calendarul săptămânii, […] sala de ****** a bibliotecii Înaltei Curți de Șaria * **********, clădire veche din ****** centru administrativ al orașului acum ************** de artizani și meșteri într-un venerabil stil arhitectural mogul, așteptându-l pe dl. ***** ***** […] materialele de ****** […] buletinul informativ al gărzii locale.

[…] sumedenie de cărți și articole […] masa de lucru. Dl. ***** ne-a detaliat subiectele […] formatul […] valențele ideologice ce trebuie respectate în realizarea […]. Ne-a ******* să traducem și să transcriem literatura în cauză dar să nu adaugăm interpretări decât înțelesurilor periferice […], mai bună înțelegere a sensurilor. […] explicații extinse sau îndrumări în munca editorială iar dlui. […] adresăm nedumeririle în scris iar dl. ***** ** va răspunde tuturor întrebărilor; răspunsuri […] atașa la textele din buletinul informativ.

[…] să plece […] dl. ****** are în vedere realizarea unui număr semnificativ de ********* […] stagiului de pregătire iar îndeplinirea acestei ***** este vitală pentru o aprofundare a naturii sistemului socio-politico-economic al ********** Islamice.

&

2 Temmuz / 3 Zilhicce 1443

Hacılara su verme ve Mescid-i Harâm’ın imar ve bakım işini (üstlenen kimseyi), Allah’a ve âhiret gününe inanıp Allah yolunda cihad eden kimseyle bir mi tutuyorsunuz? Bunlar Allah katında bir değildirler. Allah zalimler topluluğunu hidayete erdirmez. (Tevbe 9/19).

Kim bir kötülük görürse onu eliyle değiştirsin. Eliyle değiştirmeye gücü yetmezse diliyle değiştirsin. Diliyle değiştirmeye de gücü yetmezse en azından kalben karşı koysun. (Tirmizî, Fiten, 11.)

Kur’an-ı Kerim’in Mushaf Hâline Getirilişi

Kur’an-ı Kerim bir kitap hâlinde cem edilmeden önce değişik malzemelerde yazılı ve belli bir tertibe göre hafızların ezberindeydi. Fakat o yazılı sahifeler hafızalardaki tertibe göre sıralanıp Fâtiha’dan Nâs suresine kadar bir cilt hâline getirilmemişti. Bununla beraber, ashab-ı kiramdan bazıları kendi şahsi mushaflarında inzal edilen surelerin hepsini toplamışlardı. İrtidat savaşlarında hafız sahabilerin birer birer şehit olması, Hz. Ömer’i endişelendirmiş ve Hz. Ebû Bekir’den Kur’an’ı cem etme emrini vermesini istemişti. Bunun üzerine Zeyd b. Sâbit de, ilmî ve titiz bir çalışma sonunda o yazılı sayfaları ve ezberlerdekini esas alarak hafızalardaki tertip sırasıyla Kur’an’ı cem edip bir cilt hâline getirdi. Kur’an bir kelime ve bir harf bile zayi olmadan toplanmış, bir kelime ve bir harf bile zayi olmadan günümüze gelmiştir. Evet, “O zikri (Kur’an’ı) Biz indirdik Biz. Ve onun koruyucusu da elbette Biz’iz (Hicr, 15/9) diyen Rabbimizin vaadine itimadımız sonsuzdur.

Bilerek hakkı bâtıl ile karıştırmayın, hakkı gizlemeyin. (Bakara, 2/42).

&

Următoarea săptămână de ********** la Înalte Curte […] atmosferă plăcută pentru ******, […] multe concepte și idei noi […] aprofundam literatura […] descoperit o realitate […] neobservată fiind ascunsă de privirile celor mulți. ***** editorială […] sala de studiu și *********** interacțiuni cu juriștii Înaltei Curți […] înțelegem ****** putere […] exercită în Republică; […] în realitate, statul islamic este construit în jurul acestei instituții iar natura celorlalte ramuri și diviziuni administrative este derivată din aplicarea și adaptarea legislației cerești la condițiile socio-politice preexistente în regiune. Este adevărat că junta consulară deține puteri prin care ar putea ușor monopoliza ierarhia statului iar Adunarea Stărilor poate lesne controla administrația țării prin puterea reprezentativă a populației, dar Înalta Curte de Șaria este nucleul în jurul căruia s-a clădit statul islamic și forța care îi menține existența, așadar puterea reală, stăpânirea, este, de fapt și de drept, în mâinile juriștilor. Pe cale de consecință nu se poate spune că Republica are o curte de șaria ci mai degrabă Înalta Curte deține un stat; bineînțeles, puterea acestei instituții nu este deplină, în sensul în care există o separare a atribuțiilor, însă, autoritatea sa este totală. Pentru vizitatori, neofiți, turiși, cât și pentru toate privirile care studiază, din exterior, această țară, este la îndemână să îi discerni structura prin înțelegerea uzuală a vremurilor, dar, principiile fondatoare ale statului islamic sunt orânduite după un sistem mult mai complex decât ** presupus; într-un fel pot spune că dl. ****** avea dreptate, […] trece, pur și simplu, pe lângă adevăr și nu l-aș fi înțeles.

Dl. ***** […] înmâna o scrisoare care conține răspunsurile dlui. ***** la anumite valențe ideologice *** textelor pe care ** ******, răspunsuri […] în buletinul informativ. […] nu l-am mai văzut, pesemne așteaptă să încheiem acest calup de literatură […] *** instrucțiuni, […] materiale livrești sau propuneri pentru un nou ********.

[…] felul miraculos în care acest stat continuă să ****** în ciuda tuturor ***************, […].

&

9 Temmuz / 10 Zilhicce 1443

Şüphesiz biz sana Kevser’i verdik. O hâlde, Rabbin için namaz kıl, kurban kes. Doğrusu sana buğzeden, soyu kesik olanın ta kendisidir. (Kevser, 108/1-3).

۝

Namazı Saatleri

Balkanlar

ARNAVUTLUK & BOSNA HERSEK & BULGARİSTAN

KOSOVA & KUZEY MAKEDONYA

ROMANYA & YUNANİSTAN

Tiran 05.51/ Fier 05.54/ İşkodra 05.51/ Saraybosna 05.50/ Banja Luka 05.52/ Mostar 05.54/ Travnik 05.52/ Tuzla 05.47/ Sofya 06.34/ Filibe 06.29/ Kırcaali 06.28/ Smolyan 06.31/ Şumnu 06.18/ Priştina 05.42/ Prizren 05.45/ Üsküp 05.43/ Manastır 05.46/ Bükreş 06.18/ Köstence 06.08/ Temišvar 06.33/ Tulcea 06.05/ Atina 06.44/ Dedeağaç 06.28/ Gümülcine 06.29/ İskeçe 06.31/ Selanik 06.40/.

Bayramlar, kardeşlik hukukunun gereklerini hakkıyla yerine getirmemize, daha çok kenetlenmemize vesile olan zaman dilimleridir. Bayramlar, sevinç ve hüzünle akıp giden hayat yolculuğumuzda Rabbimizin bizlere lütfettiği huzur ve neşe mevsimleridir.

Her yıl gelen Kurban Bayramı da, barışın, esenliğin, birlik içinde duanın, yakarışın bayramıdır. Bu bayram, her türlü farklılığı bir kenara bırakarak eşitlenmenin, kendini bilmenin, tefekkürün, tezekkürün, yenilenmenin bayramıdır. Zihinleri arındırmanın, gönülleri durultmanın, büyük bir dirilişin bayramıdır. Nefsi terbiye etme, hiç kimseyi incitmeme gayretinin bayramıdır. Sabrı ve şükrü kuşanmanın, varoluşumuzun hikmet ve gayesini bir kez daha anlamanın bayramıdır. Bu bayram, İslam’ın şeâirini ve geçmişi idrak etmenin, yoksula, yalnıza, kimsesize yaklaşmanın, çaresize çare olmanın bayramıdır. Unutmayalım ki bu bayram birbirimize en güzel hediyemiz kalbimizin derinliklerinden gelen selam, içten dualarımız, tebessüm ve ziyaretlerimiz olacaktır.

Bir şeyler satarken, satın alırken ve birinden borcunu tahsil ederken kolaylık gösterene Allah rahmetiyle muamele etsin. (Buhârî, Buyû, 16).

&

****** […] ancorați în munca livrescă […] Înalta Curte; deși, la început, […] într-o contradicție temporală cu precizia orarului de lucru, […] rigorile și regulamentul […] strictețe ca fiind de bun augur […] eficiența activităților întreprinse.

[…] lecturarea, asimilarea, traducerea, transcrierea și tehno-redactarea textelor […] să ** reflectez la maniera subtilă în care scopul ************ ** tot eluda; obiectivul declarat, […] ********* secretariatului Ministerului de Război din ****** permisiunea pentru * ********* ******** […] frontul de nord […] interviuri cu personalitățile ** ***** *** vilaietului Ismail, […] documenta prezența emigranților pe teritoriul Republicii; […] să întrebuințez noile contacte în administrație pentru a lua firul ******* *******. […] descoperit […] aspecte importante *** procesului de ctitorire statală […] obiectivul programului „Musafirul” […]. ******* […] subiective iar mărturiile individuale […], fie ei și lideri, ** *** ******* datele statistice; […] descrierile legate de repartizarea emigranților și deplasarea lor prin regiune au relevat […], să pot alcătui un tablou clar al situației.

*-** întrebat pe dl. ***** […] obținerea unei hărți sau a unor date statistice […] privire la cifrele reale și dispunerea geografică a emigranților în Republică, sau, eventual, să ** îndrepte […] elucida acest subiect. […] ********* dlui. […] circulară din partea Ministerului Public […] înfățișa această speță în limbajul oficial al statului și, drept urmare, […] date *** ** mistificate sau prezentate într-o ******* neclară […] nu mă voi putea bizui pe veridicitatea informațiilor în realizarea unui **********, […] suficiente încât să îmi ofere, la nivel ********, […] imagine de ansamblu a hijrei pontice. […] bibliografia științifică […] așteptam dar, […], documentelor […] să înțeleg fenomenul […] stat islamic în regiune.

[…] să cuceresc prin forța gândirii toate necunoscutele din tabelul recensământului de populație, pierdut prin tranșeele acestui asalt imaginar, […]

&

16 Temmuz / 17 Zilhicce 1443

Ey iman edenler! Sizden öncekilerin üzerine yazıldığı gibi sakınasınız diye sizin üzerinize de oruç yazıldı. (Bakara, 2/183).

Şehitlik: Allah İçin Ölümsüzleşmek

Şehitlik şahit olma, hazır bulunma demektir. Şehit ölüp yok olan değil berhayat olan ve ölümsüzleşendir. Şehâdet aşk, şehit ise imanı uğruna canını seve seve feda eden bir aşıktır. Şehitlik cennetteki en yüksek mertebelerden biridir. Bu hakikati Peygamberimiz ﷺ şöyle dile getiriyor: “Cennete giren hiç kimse, yeryüzündeki her şey kendisinin olsa bile dünyaya geri dönmek istemez. Sadece şehit, gördüğü aşırı itibar ve ikram sebebiyle tekrar dünyaya dönmeyi ve on defa şehit olmayı ister.” (Buhârî, Cihâd, 21).

Şehitler tarihin her döneminde varlığımıza ve mukaddesatımıza yönelen saldırılar karşısında i’lâ-yı kelimetullah ve İslam için canlarını feda ettiler. Şehadet şerbetini içtiler, o yüce mertebeye eriştiler. Tevhidi savundular, mabetlerimize namahrem eli değdirmediler. Şehadetleri dinimizin temeli olan ezanlarımızı susturmadılar.

Yüce Rabbimiz iman, cesaret ve fedakarlıkla bizlere vatanımızı emanet eden bütün şehit ve gazilerimize rahmet eylesin. Bizleri kardeşlik şuuru içinde ecdadımıza layık eylesin.

Namazları ve orta namazı aksatmadan kılın, huşû içinde Allah’ın huzurunda durun. (Bakara, 2/238).

&

**** săptămână de ***** la Înalta Curte s-a dovedit […] să deprindem, […] stilul cât și spiritul textelor, însușindu-ne cerințele acestei activități intelectuale. […], la orele *********, prin corespondență ********, […] circulară internă trimisă de ********* ministerial […] răspunsurile întrebărilor **** în privința hijrei pontice. […] citesc documentul, dar, în locul unui text obiectiv, statistic, […] labirint al descrierilor și datelor mistificate.

[…] document trilingv emis de Ministerul ****** al Republicii ********, erau prezentate, în termeni generali, în limbile persană, engleză și ucraineană, o schiță geografică, o descriere factuală și un tabel în care erau introduse cifrele ********* recensământ ******** cât și o serie de alte date și completări relevante pentru înțelegerea informațiilor. Documentul în sine părea mai mult o operă de ficțiune decât o lucrare obiectivă. Pentru început naționalitățile emigranților, care se regăseau în tabel, nu erau trecute conform denumirilor actuale ale țărilor din care aceștia provin iar termenii utilizați în descrierea originii […] arealul geografic, limba vorbită și religia mărturisită; în al doilea rând orașele și geografia la care schița se referă nu există decât pe harta Republicii, fiind atribuite, pentru localitățile din vilaiet, nume noi sau schimbate; în al treilea rând datele erau exprimate în procente și nu în cifre; dar, totuși, ***** ***** informații pe care le puteam aprofunda și, treptat, ** descifrat documentul.

[…] înțelegerea unui aspect foarte important: realitatea, înțelegerea și optica statului islamic sunt cu totul diferite de cutumele vremurilor sau de ceea ce societatea contemporană consideră, astăzi, că este sau nu aplicabil sau practic, de altfel întreaga arhitectură a statului islamic pare a fi clădită după reguli știute doar de cei care lucrează în acest sistem. […] se poate afirma că structura socială a Republicii Islamice este una bicefală, alcătuită din două mari grupuri, ansarii și muhajirinii, adică autohtonii și emigranții, iar fiecare parte deține drepturi, privilegii și responsabilități specifice; mai departe aceste clase sunt integrate în felurite subdiviziuni de ordin socio-cultural deși modul în care ierarhia este alcătuită ** este menționat în ********.

Fondarea Republicii Islamice […] generarea unor vectori de migrație, atât a populației care a plecat din calea exodului islamic cât și a valurilor de emigrare din **** care au colonizat noua regiune; colonizarea, la rândul său, a implicat reorganizarea în teritoriu a populației conform unei logici anume care, iarăși, ** este detaliată în document. Ceea ce datele indică este că procentul cel mai mare de autohtoni a rămas în vilaietul Varnei, care are un coeficient de 70% autohtoni în raport cu 30% emigranți, urmat de vilaietul Dobrogei, cu un procent de 40% autohtoni și 60% emigranți, iar spre nord, ca dovadă a direcției și felului în care s-au succedat valurile de emigrare, în Ismail, **** o pondere covârșitoare de 80% emigranți și 20% autohtoni. În vilaietul danubian autohtonii sunt reprezentați de tătari și de ucraineni și, într-un procent redus, de români. Acești autohtoni dețin un istoric anume, spre exemplu, tătarii sunt majoritatea dobrogeni și crimeeni; prin ucraineni îi înțelegem pe cei care au hotărât să rămână în noul teritoriu; în cazul românilor, un segment important a plecat înapoi în România și Moldova, însă, cei care au decis să înceapă o nouă viață în statul islamic s-au concentrat în Dobrogea unde și-au menținut un rol important în aparatul administrativ al statului. Acestor populații, numiți în document autohtoni sau ansari, li s-au adăugat, printr-o legătură de coordonare, grupurile de muhajirini, denumiți în recensământ: insulari, bengalezi, indieni, afgani și turkmeni. Aceste secțiuni din tabel nu sunt denumite după criterii naționale ci constituie supracategorii ale unor grupuri extinse de populație: insularii reprezintă varii segmente de musulmani din Pacificul islamic, din țări precum Indonezia, Malaezia, Singapore, Brunei și chiar musulmani din Filipine sau Thailanda; bengalezii includ burmezi din Arakan, bengalezi, atât din Bangladeș cât și din India, munteni din Bhutan, Nepal sau Tibet și feluriți musulmani din nord-vestul Indiei; în categoria indienilor sunt incluși, eminamente, pakistanezii, cașmirezii, balucii și diferiți musulmani din nord-estul și centrul Indiei cât și toți vorbitorii de dialecte urdu-hindi din spațiul indo-persan; afganii implică toate populațiile de comunitari sau tribali aflate la nord de Indus și vest de Hindukuș; iar turkmeni este un termen general pentru musulmanii din Asia Centrală care aparțin de vechiul bloc sovietic, uzbeci, kazahi, kîrgîzi, tadjici, chiar și uiguri care au reușit să emigreze în Republica Islamică fugind din China. Fiecărui grup i-a fost alocat un spațiu geografic: insularii împreună cu bengalezii s-au așezat în Delta Dunării, indienii au colonizat pragurile Prutului, arealul central al vilaietului și regiunea vestică a Dunării până la Brăila iar afganii și turkmenii au fost repartizați între coastă și Bender, oraș numit în document Sultanabad; Comrat, de exemplu, se numește Ghazipur iar Cahulul, Aligarh; aceeași observație referitoare la numele schimbate de localități are în vedere și orașul Cetatea Albă care a primit denumirea de Akbarabad, sau Chilia care este intitulat Bandar-e-Shah; iar Ismailul, capitala vilaietului, este denumit Ismail-Sharif. Deși descrieri geografice […], documentul se restrânge la o prezentare generală și ** intră în amănunte. […] între toate aceste populații există un fel de stratificare gradată a limbilor vorbite, culturii și religiei cu care se identifică iar structura comunităților este organizată în așa fel încât aceștia nu se intercalează social, […] ci conlucrează la buna funcționare a statului și contribuie activ la dezvoltarea societății. Documentul nu oferă date cu privire la cifrele emigranților însă este menționat că populația este repartizată, în funcție de ponderea în teritoriu, descrescător: bengalezi, indieni, afgani, turkmeni, insulari.

[…] informațiile care fac referire la dispunerea emigranților în Dobrogea și Varna, un nou calup de literatură și-a găsit calea în **** de ******; […] să continui analiza documentului *** ******. […] datele preliminare descoperite în circulara venită de la minister, […]

&

23 Temmuz / 24 Zilhicce 1443

Ey insanlar! Sizi ve sizden öncekileri yaratan rabbinize kulluk edin ki sakınabilesiniz. (Bakara, 2/21).

Mescid-i Nebevi’yi Ziyaret

İslam’dan önce adı Yesrib olan Medine, hicretten sonra Peygamberimiz öncülüğünde mucizevi bir değişim yaşadı ve medeniyet şehri oldu. Peygamberimizin vefatından sonra hac ve umre vesilesiyle Medine’yi ve Mescid-i Nebevi’yi ziyaret etmek bu ibadetlerin en önemli unsurlarından biri haline geldi.

Medine’ye giden hacı, “Allah’ın yasaklarını terk ederek” (Buhârî, Îmân, 4) gönlü ve zihni ile Asr-ı Saadet’e hicret eder. Medine’ye, Allah Resûlü’ne ve Ensâr’a misafir olur. Hacı, gönül yolculuğu yapar ve zemini kumlarla kaplı, kapıları açık, sadece kıble tarafı gölgelendirilen mescide ulaşır. Sahabenin arasında onlarla beraber dinlemeye çalışır Efendimizin etkileyici konuşmalarını. Zihnen de olsa Resûlullah’ın huzurunda olmanın heyecanı kaplar bütün vücudunu.

Hacı, Peygamberimize yetişemese de, onun mekanına ulaştığı, birkaç günlüğüne ona komşu olduğu bilinciyle yaşar Medine’yi. Bunun ne büyük bahtiyarlık olduğunu anlayarak orada gösterilmesi gereken edebi elden bırakmaz, ona layık bir ahlak içinde yaşar her anını.

Kim ilim tahsil etmek için yola çıkarsa Allah o kişiye cennetin yolunu kolaylaştırır. (Tirmizî, İlim, 2).

&

Încă * ********* de lucru la Înalte Curte […] rezultate ** *** de ********* și *********** pentru ****** întrucât buletinul informativ al gărzii locale […] un succes iar juriștii […] mulțumiți de activitatea ******* ************. […] studiu individual, […] aprofundarea documentului ****** de Ministerul Public în privința hijrei pontice.

[…] eseu în care este ilustrată o schiță socio-politică a proceselor de emigrare și colonizare, documentul continuă printr-o altă circulară, asemănătoare ca structură cu prima: un document trilingv, […], în limbile arabă, franceză și română. […] să observ că secțiunii în limba română i-a fost atașat un fel de supliment redactat într-o limbă necunoscută, […] alte indicații amănunțite sau chiar note de subsol. […] enigma textului bizar […] lectura.

Conform ************, în vilaietul Dobrogei, ansarii, în acest caz românii autohtoni care au rămas în noua țară, s-au concentrat în orașele importante aflate la Marea Neagră; similar, numele localităților sunt schimbate sau înlocuite, spre exemplu, capitala vilaietului este Hamidia, cel mai probabil orașul Medgidia, urmată de centrul economic al regiunii dobrogene, Constanța, în document numit Abhar. Pe hartă orașul Abhar este mult mai extins ca teritoriu și cuprinde o serie de obiective industriale petroliere aflate la nord de oraș, iar la sud, un șirag de astfel-denumite colonii comerciale construite în locul fostelor stațiuni turistice; documentul ** descrie natura acestor colonii și funcția pe care o dețin în economia statului **** ** oferă detalii despre logica economică a extinderii Abharului către nord și sud. Mai departe către sud textul menționează orașul Mangalia, redenumit Nasiria, ca fiind un șantier naval important al marinei republicane, iar spre capătul vestic al vilaietului se găsește fostul oraș Cernavodă, numit în document Qilayat-ul-Aswad, un nod industrial de importanță strategică pentru Republică. Documentul precizează că orașul a fost depopulat, noua localitate fiind alcătuită din complexul energetic nuclear al-Nujum și cartierul general al armatei a doua, o bază militară care comandă întreaga arhitectură defensivă a frontierei fluviale cu România. Pe hartă estuarele Dunării sunt inundate iar întinderea fluviului este considerabil mărită, coeficienți ai debitului, volumului și înălțimii falezelor fiind trecuți în document. Podul Sfânta Maria, care odinioară lega Dobrogea de Câmpia Bărăganului, nu mai există iar singura legătură terestră cu România este podul peste Dunăre de la Giurgeni pe hartă numit Bab-al-Nahr. Parte din vechea orânduire era și Tulcea însă, conform noii împărțiri administrativ-teritoriale, atât orașul, acum numit Shahnagar, cât și geografia Deltei din regiunea nord-estică a Dobrogei, au fost repartizate vilaietului Ismail conform doctrinei economice „unica Dunăre”. […] situația *** actuală post-anexare, documentul face referire doar la *******.

Tabelul recensământului ****** ** populația autohtonă a fost extinsă prin cifre importante de musulmani veniți din România care au hotărât să abandoneze această țară pentru a se muta în noul stat islamic și constituie un grup alcătuit dintr-un amalgam de etnii care, indiferent de originea anterioară, au primit statutul de autohtoni, întrucât erau deja rezidenți pe teritoriul României în timpul celui de-al doilea val de emigrare când Dobrogea a fost anexată de armata republicană. Autohtonilor li s-au adăugat grupuri importante de emigranți veniți din Asia de Vest, Africa de Nord și Est, împărțite în categorii distincte. Primul grup, ordonat descrescător în tabel, indiciu care face referire la ponderea în teritoriu a populației, este reprezentat de berberi fiind alcătuit din marocani, algerieni, tunisieni și libieni care au fost distribuiți în sectorul de coastă dintre lacul Razim, în nord, și zona sudică a graniței cu vilaietul Varnei, în proximitatea lacului Mangalia, zonă cunoscută ca Umm Zainab; după aceștia urmează abisinienii, grup alcătuit din kenieni, tanzanieni, somalezi și sudanezi care au fost așezați în regiunea deluroasă a Munților Măcinului unde au construit și fortificat noi așezări; după ei urmează arabii, denumire generală pentru egipteni, palestinieni, iordanieni, libanezi, sirieni și irakieni care au colonizat regiunea centrală a Dobrogei între mare și Dunăre, cu precădere malul estic al Dunării unde noi localități au fost stabilite; iar ultima categorie este reprezentată de beduini, grup alcătuit din iemeniți și feluriți emigranți provenind din toate emiratele Golfului, stabiliți în regiunea sud-vestică dobrogeană până la granița cu vilaietul Varnei în apropierea orașului Silistra. Textul ** oferă detalii în privința noilor așezări […] să facă trimitere la desfășurătorul misterios […] traducere.

[…] a treia parte a documentului, […] literatură și-a făcut apariția în sala de studiu; […].

&

30 Temmuz / 1 Muharrem 1444

İman edip de hicret edenler, Allah yolunda cihad edenlerle onları bağırlarına basanlar ve yardım edenler var ya iste gerçek müminler onlardır; bağışlanma onlar için, büyük lutuf onlar içindir. (Enfâl, 8/74).

Gurura kapılarak insanlara burun kıvırma, ortalıkta çalım satarak yürüme; unutma ki Allah gurura kapılıp kendini beğenen hiç kimseyi sevmez. (Lokmân, 31/18).

Müslümanların Dönüm Noktası Hicret

Sözlükte “terketmek, ilgisini kesmek” anlamına gelen hicret Hz. Peygamber’in ve Mekkeli Müslümanların Medine’ye göçünü ifade etmektedir. Medine’ye göç eden Müslümanlara Muhâcir, Resûl-i Ekrem’e ve Muhâcirlere yardım eden Medineli Müslümanlara da Ensâr unvanı verilmiştir.

Hz. Peygamber 12 yıl boyunca tüm gayretlerine rağmen Mekke’de Müslümanları hakim duruma getirememişti. Üstelik müşrikler her türlü baskı ve şiddet uygulamak suretiyle ilk Müslümanlar için Mekke’yi yaşanmaz hale getirmişler, bunun sonucunda Mekke’de yaşayan Müslümanlar yurtlarını terk ederek hicret etmek zorunda kalmışlardır.

Hicret, sadece Hz. Peygamber’in Mekke’den Medine’ye göç etmesi değil, aynı zamanda, İslamiyet’in cihana açılması, son ve hak dinin ilâhi vahiyle müesseseleşmesi, Müslümanların devletleşmesi, sevgi, kardeşlik duygularının, insan hak ve hürriyetlerinin tohumunun atılmasıdır. Bu önemine binaen, Hz. Peygamber’in hicret ettiği yıl “Hicrî Takvim” için başlangıç kabul edilmiştir.

De ki: “Eğer Allah’ı seviyorsanız bana uyun ki Allah da sizi sevsin ve günahlarınızı bağışlasın. Allah çok bağışlayıcı, çok esirgeyicidir.” (Âl-i İmrân, 3/31).

&

[…] activitatea editorială la Înalta Curte […] juriștilor ** *****, în scopul documentării și observării practicilor juridice *** statului *******. […] alcătuirea unei echipe de savanți specializați în drept islamic și legislație care, sub autoritatea cadiului Ismailului, au participat la un număr important de întâlniri oficiale cu personalul administrației locale și ofițeri ai armatei republicane și Hizbah. […] soluționa ******* dileme juridice apărute în cadrul activității instituționale […] semnalate, în prealabil, ** ***** petiționari. […] întrevederi periodice contribuie la eficientizarea actului de guvernare prin acordarea de asistență juridică specializată în chestiunile de actualitate care necesită o rezolvare aplicată și specifică.

[…] frontul de nord și * ****** ****** în Delta Dunării, la filialele judecătoriilor și curților de șaria, […] activități regionale organizate în contextul comemorării anuale a martiriului soldaților batalionului 78. Muhajirun „Tuyūr al-Janna”, care au pierit în timpul tragicului eveniment al desantului fluvial peste Dunăre, la Galați, numit și „masacrul pontoanelor”, petrecut la finalul operațiunii de anexare a Dobrogei, în perioada celui de-al doilea val de emigrare. […] simbolistică importantă în ordinea etapelor de formare a Republicii Islamice și este celebrat, în fiecare an, în apropierea lunii Muharram, ca parte a unor evenimente […] culminează cu celebrarea martiriului de la Kerbala. Pe 1 Muharram are loc o paradă militară în Ismail unde sunt prezentate capacitățile militare *** ********** Islamice; demonstrație de forță care, frecvent, degenerează în manifestații violente. Mulțimile se adună în grupuri […] și care se îndreaptă către frontiera fluvială cu România în apropierea orașelor Galați și Brăila unde, alături de unități Kataeb, lansează rachete peste fluviu și trag focuri de armă. Accesul populației la aceste manifestări este neîngrădit iar presa și rețelele de socializare sunt inundate de poze, reportaje și filmări realizate la fața locului. […] scrierea sau desenarea pe rachete a unor mesaje insultătoare și difuzarea lansării rachetelor […], incendieri de steaguri și proclamarea unor declarații și discursuri beligerante, treptat, situația se calmează pe măsură ce zidurile moscheilor sunt îmbrăcate în pânze negre iar diferite ghirlande și flamuri ale califatului sunt arborate public în toate localitățile vilaietului.

[…] climat incandescent continuă în toată regiunea până ce mulțimile furioase părăsesc zona de frontieră și se întorc în localitățile de origine, timp în care, pe drum, sunt întâmpinați de puncte de control ridicate de armata republicană și Hizbah în scopul înregimentării în serviciul militar. Procesul de recrutare continuă până pe 10 Muharram când au loc ceremonii religioase în toată țara.

[…] rugăciuni ********* la monumentul martirilor din al-Qafile, fostul Smârdan, pe malul republican, ne-am întors în Ismail.

[…] furtunoasei călătorii prin vilaiet […] cultura atipică a Republicii. Statul islamic este alcătuit din atât de multe etnii și comunități religioase, încât, se poate lesne presupune că o implozie culturală, care să demanteleze țara, este iminentă. Acea trăsătură, acel liant, acea caracteristică fundamentală ce oferă tărie cusăturii socio-culturale a statului islamic pontic este, în realitate, exact acel element considerat a fi slăbiciunea sa: dragostea. Autohtonii și emigranții, prin virtuțile toleranței, reciprocității, empatiei, deschiderii unul față de celălalt și avantajelor rezultate din cooperarea lor, toate așternute pe altarul credinței în *****, de dragul lui ***** și pentru *****, și-au contopit, în creuzetul ingineriei sociale republicane, firile, în așa fel încât nici unul din ei nu mai sunt oamenii care erau, de fapt, aceștia s-au transformat într-un nou popor; un popor care rămâne în continuare fidel identității anterioare însă care, prin aplicarea practică a principiilor existenței multi-religioase, multi-culturale, multi-naționale, a căpătat o nouă identitate, una internațională, globală. Chiar și cel mai modest cetățean republican, prin apartenența la acest model, […] decât oamenii care trăiesc în continuare sub tirania naționalismului, în sclavia consumerismului, constrânși de conformismul materialismului și ostaticii egocentrismului ateu al lumii din afara granițelor acestui bastion al credinței și adevărului. […] evoluție a avut loc treptat iar fiecare zi a însemnat, pentru cetățenii Republicii, încă o victorie împotriva intemperiilor geopolitice, vicisitudinilor de tot felul și ranchiunii, invidiei și dușmăniei vecinilor care așteaptă orice greșeală sau eroare strategică pentru a împinge statul islamic în mare la înec.

Qafile, ********* Dobrogei,

********* Islamică.

&

6 Ağustos / 8 Muharrem 1444

Küçüklerimize acımayan, büyüklerimizin şerefini tanımayan bizim yolumuzda değildir. (Tirmizî, Birr, 15).

Kul Hakkı

İnsan, yaşamını sürdürebilmek için insanlara hem maddî hem de manevi açıdan karşılıklı ilişki içerisinde olmaya muhtaçtır. Dinimiz, toplum olarak bir arada yaşamayı kolaylaştıracak erdemleri ve sakınılması gereken konuları bildirmiştir. Bu kurallara göre insanın kendisi kadar başkalarını da dikkate alması, sınırlarının farkında olması ve toplum içerisinde ona göre hareket etmesi gerekir. Hz. Peygamber’in, “Allah’ın huzuruna, hiç kimseye haksızlık yapmadan çıkmayı umuyorum” (Ebû Dâvûd, Büyû, 49) temennisi kul hakkı konusunda önemli bir uyarı niteliğindedir. Bu hadis, başta yakın ilişki içinde bulunduğumuz ailemiz, akrabalarımız ve komşularımız olmak üzere din kardeşlerimize ve insanlığa karşı sorumluluklarımızı yerine getirirken göstermemiz gereken hassasiyeti bize hatırlatmaktadır. Çok özen göstermemize rağmen bir hak ihlalinde bulunmuşşak muhataplarımıza haklarını iade ederek helalleşmemiz, hiçbir dünya nimetinin fayda vermeyeceği hesap günü gelmeden evvel yapabileceğimiz en uygun davranış olacaktır.

Faziletlerin en üstünü; akrabalık ilişkisini kesen kişiyle ilişkini sürdürmen, sana (iyilik etmeyip) bir şeyler vermeyen kişiye senin vermen ve sana sataşan kişiye bulaşmamandır. (Ahmed b. Hanbel, Müsned 24, 383).

&

Săptămâna ********* […] ****** la Înalte Curte ****** * ****** activitatea editorială. […] scrisoare din partea dlui. ***** […] încheierea procesiunilor religioase, va ajunge în ****** […] buletinul informativ și rezultatele obținute **** ****; ** ***** ***, […] texte de elaborat […] ritm de lucru adecvat.

[…] materialelor curente […] studiul documentului ***** ** hijra pontică; […] continuă cu date privitoare la vilaietul Varnei, numit și vilaietul imperial. Întrucât Varna constituie epicentrul hijrei pontice iar în teritoriul […] capitala Republicii Islamice, Balcic, regiunea este structurată diferit de Dobrogea și Ismail. […] autohtonii sunt reprezentați de turci și pomaci, adică bulgari musulmani, iar emigranții, denumiți yürük în tabelul recensământului, sunt kurzi, așezați între Silistra, Shumen și Ruse, și turci anatolieni, care au fost colonizați în regiunea deluroasă aflată la vest de Burgas către Sliven, zonă controlată de unități mixte de armată, poliție și grăniceri, *** ********** Islamice și Turciei. Spre sud și sud-vest, dinspre Burgas către granița cu Turcia, […] punctul de acces terestru în Republică și singura frontieră deschisă ** ***** internațional, armata turcă deține controlul sectorului delimitat de localitățile Stara Zagora, Plovdiv, Smolyan și Edirne și desfășoară operațiuni militare în Munții Rodop în colaborare cu unități ale armatei republicane și Hizbah; textul ** oferă detalii tactice despre natura acestor operațiuni sau scopul lor strategic.

Cealaltă categorie de emigranți este reprezentată de musulmanii balcanici, numiți în document arnauți, un termen general care denumește bosniacii, albanezii, macedonenii și grecii musulmani emigranți care, alături de turcii și bulgarii autohtoni, au fost repartizați în orașele de coastă, în special în Burgas și Varna; procentul de emigranți în vilaiet este redus ca pondere fiind menționate doar aceste două supracategorii de populație.

Documentul ** precizează *** ***** despre economia, industria, structura socială sau punctele de interes strategic ale vilaietului, o anumită ștampilă cu textul „sirr” predomină […] firul informației ajunge la subiectul capitalei; ceea ce înseamnă, probabil, că respectivele date sunt considerate secrete-de-stat. Totuși textul menționează că regiunea deluroasă aflată la vest de Dobrici, smulsă cu forța din teritoriul Bulgariei și extinsă treptat, în timpul primului val de emigrare, este o zonă volatilă, sălbatică și răvășită de război, care a fost depopulată de bulgari, unde milițiile yürük au fortificat și baricadat localitățile existente. Această stare de război este amplificată de prezența în regiune a numeroase cete înarmate de voluntari slavi veniți din întreg cuprinsul regiunii balcanice cu scopul de a devasta și masacra așezările emigranților. Sudul vilaietului este o regiune administrată în colaborare cu guvernul Turciei ce deține reprezentanții săi în teritoriu și un cuvânt de spus în politicile administrației locale. Regiunea de coastă, structurată în jurul orașelor Burgas, Varna, și a capitalei Balcic, constituie centrul economic al vilaietului, un număr important de porturi comerciale și industrii fiind răspândite de-a lungul coastei; deși documentul ** intră în detalii în privința respectivelor sectoare de economie ** *** beneficiază Republica de pe urma acestora. Pe măsură ce textul se apropie de Balcic, explicațiile abundă în descrieri naturale mirifice și pasteluri ce elogiază frumusețea pădurilor, dealurilor și falezelor Mării Negre, stil care se întinde pe foarte multe rânduri până la finalul documentului, unde cititorul este întâmpinat de numele lucrătorilor care l-au scris și ștampilele instituțiilor care i-au avizat emiterea. Observ că textul întrebuințează vechile nume folosite în Rumelia otomană pentru toate localitățile notate pe hartă, fiind redactat, similar, într-o formulă trilingvă, în limbile turcă, bulgară și albaneză.

[…] sigiliile ștanțate […] veste neașteptată, ** lucrător al Înaltei Curți de Șaria din Balcic, […] biroul pentru limbaj și scris academic, […] ****** […] chestiunea limbii necunoscute […]

&

******, vilaietul ******,

********* Islamică.