a-opta Rugăciune

*

Invocarea sfatului divin

(istikhāra)

Jabir bin Abdullah a relatat că Profetul ﷺ ne-a învățat să cerem sfatul lui Allah, în orice chestiune, așa cum ne-a învățat surele Coranului, spunând: „Când oricare dintre voi are un lucru important de hotărât, să împlinească două rak’at de rugăciune, altele decât cele obligatorii, și să recite:

اللَّهمَّ إِنِّي أَستَخِيرُكَ بِعِلمِكَ

وَأَستَقدِرُكَ بِقُدرَتِكَ

وَأَسأَلُكَ مِن فَضلِكَ العَظِيم

فَإِنَّكَ تَقدِرُ وَلا أَقدِر

وَتَعلَمُ أَنَّ هَذَا الأَمرَ *

خَيرٌّ لي في ديني وَمَعَاشي وَعَاقِبَةِ أَمرِي *

عَاجِلِهِ وَآجِلِهِ *

فَاقدُرهُ لي وَيَسِّرهُ لي ثُمَّ بَارِك لي فِيهِ

وَإِن كُنتَ تَعلَمُ أَنَّ هَذَا الأمرَ شَرٌّ لي في ديني وَمَعَاشي وَعَاقِبَةِ أَمري *

عَاجِلِهِ وَآجِلِهِ *

فَاصرِفهُ عَنِّي وَاصرِفني عَنهُ وَاقدُر ليَ الخَيرَ حَيثُ كَانَ ثُمَّ أَرضِنِي بِهِ

Allah! Îți invoc sfatul prin Cunoașterea Ta/

Și Îți caut ajutorul prin Atotputerea Ta/

Și Îți cer prin Măreția ta/

Într-adevăr Tu ești capabil iar eu nu/

Tu cunoști iar eu nu cunosc/

Tu ești Cunoscătorul celor nevăzute/

Allah! dacă Tu știi că acest * (numește speța) este bun pentru mine, pentru religia mea, pentru bunăstarea mea, în această viață și în cea de apoi/

(atunci) Poruncește pentru mine * și înlesnește pentru mine * și binecuvântează-mă întru */

Iar dacă știi că acest * (numește speța) este rău pentru mine, pentru religia mea, pentru bunăstarea mea, în această viață și în cea de apoi/

(atunci) Îndepărtează * de mine și îndepărtează-mă de */

Poruncește binele pentru mine, oricare ar fi, și ajută-mă să fiu împăcat cu acesta.

Bukhari 7/162.

(pentru că) oricine caută ajutorul Creatorului, sfatul credincioșilor și este încrezător în hotărârile sale nu își va regreta decizia”; așa cum Allah Preaînaltul a revelat:

Āl-i Imrān 3:159

فَاعْفُ عَنْهُمْ وَاسْتَغْفِرْ لَهُمْ وَشَاوِرْهُمْ فِي الْأَمْرِ

فَإِذَا عَزَمْتَ فَتَوَكَّلْ عَلَى اللَّهِ ۚ إِنَّ اللَّهَ يُحِبُّ الْمُتَوَكِّلِينَ

Iartă-le lor; cere iertare pentru ei; cere-le sfatul pentru orice, însă când ai luat o hotărâre, încredinţează-te lui Allah; Allah îi iubeşte pe cei care se încredinţează Lui.

*

Virtuți

Patru aspecte ale Talīm

Scopul învățăturii (talīm) este acela de a insufla în inimile oamenilor voința de a împlini fapte bune.

Cei patru T

Tazīm – a arăta respect pentru relatările Profetului ﷺ;

Tasdīq – a avea încredere (yaqīn) în relatările Profetului ﷺ;

Tamīl – a împlini ceea ce s-a auzit și înțeles din relatările profetice;

Tablīgh – a propovădui ceea ce s-a auzit și înțeles din relatările profetice.

Trei părți ale Talīm

R; S; T.

R – citirea Cărții;

S – învățarea celor șase puncte;

T – tajwīd (recitarea).

Normele (ādāb)

Abluțiune (wudū) înainte de participare;

Întrebuințarea parfumului, dacă există posibilitatea;

Împlinirea a două rak’at de namāz;

Atenția la învățătură;

Ascultarea învățăturii despre Jannat (rai): fericire.

Ascultarea învățăturii despre Jahannam (iad): temerea de Allah;

Numele lui Muhammad ﷺ să fie însoțit de durūd (binecuvântări pentru el ﷺ);

Citirea cărților a căror învățătură este recomandată;

A nu se lăsa talīm (învățătura) pentru activități neînsemnate.

Mashwara (consfătuirea)

Scopul consfătuirii (shūra) este generarea de gânduri și întrebări în mintea lucrătorilor pentru a obține cea mai bună și eficientă modalitate de îndeplinire a lucrării (profetice) pentru oamenii aflați pe calea lui Allah.

Trimisul lui Allah ﷺ a spus: „Cel care cere opinia (celorlalți) nu va ieși în pierdere iar cel care caută consfătuirea nu se va căi”.

Opt norme esențiale

T; R; O; P; I; C; A; L.

T – takaza: scopul este împlinirea cerințelor lucrării nu ale sinelui (nafs);

R – se va începe (discuția), mereu, de la (cel din) dreapta către (cel din) stânga;

O – opoziția: să nu se ridice obiecții inutile;

P – mândria: cel care vorbește să nu fie mândru de opinia sa;

I – insistența: cel care vorbește să nu insiste asupra opiniei sale;

C – alegerea (numirea): amīrul are dreptul să dea cuvântul cui dorește; – critica: cel care vorbește să nu fie critic în exprimarea opiniei sale.

A – amīr (liderul): în consfătuire trebuie să existe amīr;

L – tonul: cel care vorbește își va exprima părerea cu afecțiune și modestie.

Șaisprezece puncte ale Gasht (perindarea)

Perindarea (gasht) este alcătuită din patru elemente (subiecte) ce vor fi discutate cu oamenii întâlniți: „importanța Religiei și virtuțile perindării; Importanța dawei, scopul său și normele practicii”.

Importanța religiei

(I) Reușita în această viață și în cea de Apoi stă în urmarea Religiei; dacă Religia va fi adusă, în întregime, în viețile oamenilor, aceștia vor izbândi în ambele existențe, însă dacă Religia nu va face parte din viețile lor aceștia vor fi pierzători;

(II) Religia este prețuită și iubită de Allah Preaînaltul, datorită Religiei întreaga lume își continuă existența (soarele răsare și apune, luna apare pe cerul nopții, pământul dăinuie în perfecțiunea legilor sale naturale, ș.a.m.d.); când religia va pieri, Judecata va fi poruncită asupra lumii; prin urmare, lumea există datorită Religiei;

exemplu: religia, în această lume, este ca sufletul pentru om; când sufletul este prezent în trup, acesta este animat și viu; dar când sufletul este îndepărtat de trup, corpul rămâne fără viață; similar, când religia predomină în lume (într-o societate, comunitate, ș.a.m.d.) aceasta va fi echilibrată și armonioasă; dar când religia este îndepărtată, în urma sa vor prevala haosul și distrugerea.

(III) Profeții sunt cei mai iubiți și prețuiți de Allah iar cel mai bun dintre profeți este Muhammad ﷺ. Toți profeții au fost trimiși pentru strădania Religiei; dacă ar fi existat o altă lucrare, mai bună în fața lui Allah, cu siguranță El ar fi încredințat-o profeților;

(IV) Oamenii care îi urmează pe profeți vor izbândi în ambele lumi; însă cei care nu se supun profeților vor fi pierzători.

exemple: Ādam, Idrīs (Enoh), Nūh (Noe), Hūd (Eber), Sālih (Selah), Ibrāhim (Avraam), Lūt (Lot), Ismāīl, Ishāq (Isaac), Yaqūb (Iacob), Yūsuf (Iosif), Ayyūb (Iov), Șuaib (Ietro), Mūsa (Moise), Hārūn (Aaron), Dāūd (David), Sulaymān (Solomon), Ilyās (Ilie), Alyasa (Elisei), Yūnus (Iona), Zūlkifl (Iezekiel), Zakarīyā (Zaharia), Yahyā (Ioan), Isā (Iisus), Muhammad.

(V) Prin strădania Religiei, îndurarea, binecuvântarea și ajutorul lui Allah vor fi pogorâte iar oamenii vor mărturisi credința, dar când efortul religiei va fi oprit, îndurarea, binecuvântarea și ajutorul lui Allah vor fi de asemenea zăvorâte iar oamenii vor părăsi credința.

Importanța dawei

Există un sabab (motiv) pentru toate; de aceea Allah a numit Profeții ca sabab al răspândirii Religiei; toți profeții s-au străduit pentru această lucrare iar ultimul dintre ei, Profetul Muhammad ﷺ, a fost trimis întru călăuzirea omenirii până în Ziua Judecății. Deoarece nu vor mai veni alți Mesageri responsabilitatea lucrării profetice a fost conferită ummei (islamice) profetice.

Scopul

Scopul lucrării nu este să convertească oamenii ci să învie lucrarea profetică pe calea arătată de Profet ﷺ.

(VI) Păcatele unui om care merge pe calea lui Allah sunt iertate;

(VII) Dimineața ori seara trăite pe calea lui Allah sunt mai bune decât lumea și ceea ce conține;

(VIII) Focul iadului nu va atinge trupul celui pe care țărâna s-a așternut mergând pe calea lui Allah.

Normele interioare

(IX) Încrederea (yaqīn) în lucrarea profetică;

(X) Sinceritatea: lucrarea să fie dedicată întru mulțumirea lui Allah;

(XI) Devotamentul întru zikrullah (invocarea lui Allah);

(XII) A înțelege că omul este în căutarea și în nevoia lucrării;

(XIII) Împlinirea lucrării cu modestie și generozitate;

(XIV) Păstrarea unor gânduri bune în privința semenilor;

(XV) Răbdarea (sabr) întru întâmpinarea dificultăților.

Normele exterioare

(IX) A efectua rugi (dua);

(X) Alegerea a trei oameni în jamatul care perindă: conducătorul (amīr), ghidul (dalīl) și cel care vorbește (mutakallim);

(XI) Se va merge pe partea dreaptă (a drumului);

(XII) Se va controla privirea;

(XIII) Se va evita așezatul în drum;

(XIV) Să nu fie mai puțin de trei oameni sau mai mult de zece în jamat;

(XV) Să nu se arunce priviri în casele oamenilor;

(XVI) Jamatul se va întoarce (din gasht) cu istighfār (iertare).

Sacrificii

Samayyah (pacea fie asupra ei) a fost prima femeie martiră întru Religie iar Soțul ei Yasir și fiul său Ammar au întâmpinat dificultăți toată viața.

Zanairah (pacea fie asupra ei) și-a oferit copiii pe calea lui Allah. Când una dintre companioane i-a adus bebelușul ea i-a cerut Trimisului lui Allah ﷺ să îl ia pentru Jihād. Trimisul lui Allah ﷺ i-a răspuns: „Este foarte mic, ce voi face cu el?” iar ea i-a spus: „dă-l unui companion care îl va apăra de lovitura sabiei” (altfel ar fi fost ucis de necredincioși).

Umme Sharīk (pacea fie asupra ei) a întâmpinat mari greutăți pentru Religie. Într-o zi necredincioșii au alungat-o din Mecca fără mâncare și apă. Pe drum i s-a făcut foarte sete și s-a întins pe nisip să moară. Allah Preaînaltul a trimis apă din ceruri pentru ea și a băut; văzând aceasta necredinciosul care o luase a mărturisit islamul.

Patru responsabilități în strădania femeilor

Fiecare om al casei să fie punctual pentru talīm (învățătură);

Femeile să acorde mai puțin timp treburilor casnice și să se preocupe de împlinirea faptelor de credință (ibādāt), invocărilor (zikr) și recitării Coranului (tilawat-e-qurān);

Femeile care le vizitează să primească dawat, de la oamenii casei, în privința strădaniei (profetice);

Femeile să conjure zikr în timpul efectuării treburilor casnice.

Jamatul de trei zile

Soția să nu fie amīr;

Soțul să ia opinia soției în consfătuire (mashwara) dar aceasta să nu întreprindă activități fără opinia consfătuirii;

Să nu-și ia copiii în jamat;

Nu este necesară o cuvântare (bayān) dacă dimineață, la talīm, sunt prezente doar câteva femei;

Să fie împlinită muzakira (recapitulare a învățăturii) înainte de talīmul de dimineață iar femeile să nu țină targhīb (încurajări) sau bayān;

Femeile să gătească (în absența bărbaților);

Femeile să nu caute prin lucrurile casei;

Femeile să evite mersul la cumpărături dacă sunt jurate pe calea lui Allah;

Soțul și soția să rămână ca în starea de ihrām;

Să se încerce organizarea de noi jamaturi în casele unde se efectuează lucrarea;

după fajr: dacă femeile din jamat nu au cunoștințe, să se citească muzakira;

după micul dejun: femeile din jamat să recite Coranul (tajwīd) înainte de venirea (în moschee) a oamenilor localității;

înainte de asr: să se acorde 10-15 minute pentru dawat;

după asr: să încheie tasbīhat (zikr) și să învețe ahādith (relatări profetice);

după maghrib: a se citi muzakira (recapitulare) în subiecte precum talīm, dawat, dua, tilawat și unitate.

Șase responsabilități ale Amīrului

M; A; S; T; E; R.

M – mashwara: confătuirea în toate privințele;

A – faptele de credință: să determine lucrătorii să împlinească amāl: nafl-salāt, zikrullah și dawat;

S – nivelul: să înțeleagă statutul social al fiecărui membru din jamat și să se poarte conform acestei înțelegeri;

T – tensiunea: dacă există agitație și tensiuni între oameni, liderul să grăbească soluționarea disputelor pentru a restabili armonia și unitatea jamatului;

E – disponibilitatea: dacă va observa lucrători leneși în efectuarea îndatoririlor sau împlinirea faptelor religioase, să le ofere targhīb (încurajări) pentru a stimula în ei hărnicia;

R – respect: să respecte pe toată lumea și să se îngrijească de confortul și necesitățile lucrătorilor.

Șase puncte

Fiecare punct este constituit din trei elemente: scopul, virtuțile și strădania (efortul).

Cei mai mulți oameni înțeleg scopul și virtuțile dar nu înțeleg importanța strădaniei.

Allah este Cel care a pogorât Religia (dīn); izbânda în dunia (viața lumească) și akhirah (viața de Apoi) stă în practicarea Religiei; aceasta are o structură anume care, dacă este învățată corespunzător, va face practica simplă.

1

Credință fermă în Kalima

Scop:

Allah este Creatorul; Atotputernic asupra tuturor forțelor, Stăpânul comorilor și Providența Lumilor;

Allah poate împlini orice fără ajutorul creației;

Creațiile nu pot face nimic fără ajutorul lui Allah;

Muhammad ﷺ este Profetul omenirii;

Izbânda, în ambele lumi, vine prin urmarea sunnei profetice.

Virtuți:

Kalima -La ilaha illa Allah- este cheia Paradisului;

Dacă un om necredincios, în vârstă de 100 de ani, va recita Kalima întru sinceritate, Allah îi va ierta păcatele;

Dacă un om recită kalima de 100 de ori, în fiecare zi, fața îi va străluci, în Ziua Judecății, precum a patrusprezecea Lună.

Strădania:

Recitarea corespunzătoare;

Înțelegerea sensurilor;

A cunoaște dezideratele kalimei, supunerea față de aceste porunci și urmarea căii Profetului ﷺ;

A dezvolta yaqīn (încredere) în kalima.

2

Rugăciunea

Scop:

Împlinirea rugăciunii precum rugăciunea Profetului ﷺ.

Virtuți:

Namāz este un stâlp al islamului;

Namāz este cel mai bun Jihād;

Namāz este lumina credinciosului.

Strădanie:

A avea cunoașterea și înțelegerea fiecărui stălp (rukn) al salāt;

A avea yaqīn în rugăciune;

A dezvolta calitatea de ihsān (perfecțiune) în rugăciune.

3

Cunoașterea și invocarea

Ilm

Scop:

Fiecare credincios să posede cunoaștere încât să distingă între halāl (permis) și harām (interzis) și să înțeleagă ceea ce este corect și ceea ce este greșit.

Virtuți:

A învăța un verset din Coran este o faptă mai bună decât 100 de rak’at nafl-salāt (rugăciune voluntară) iar un capitol de cunoaștere (învățat) este o faptă mai bună decât 1000 rak’at nafl-salāt;

„Cel mai bun dintre voi este cel care memorează Coranul și-i învață pe ceilalți”.

Strădanie:

Virtuțile (faza’il) se învață în halqa (adunarea) de talīm;

Principiile (masa’il) se învață de la ulema (învățați) care, prin cunoașterea lor, pot soluționa orice dileme.

Zikr

Scop:

Conștientizarea prezenței lui Allah în viețile oamenilor prin încercarea de a rămâne în prezența lui Allah în permanență.

Virtuți:

Există opt porți ale raiului iar una dintre acestea este menită zākirin (celor care practică zikr);

Cei care practică zikrullah vor intra în Paradis zâmbind;

Cel care practică zikrullah este asemănat omului viu iar cel care nu practică zikrullah cu omul mort.

Strădanie:

Practicarea tasbīhat (mărgele), kalimele, durud sharīf (binecuvântări aduse Profetului ﷺ), istighfār (căință);

Recitarea Coranului (tilawat-e-qurān), în fiecare zi măcar o siparah (juz);

Conjurarea de masnun-dua (pentru activități și obiceiuri individuale);

Menținerea gândurilor și vorbirii angrenate într-un zikr perpetuu.

4

Slujirea

Ikram

Scop:

Manifestarea respectului și compasiunii pentru oamenii (musulmani) cu kalima în inimi.

Virtuți:

„Cei care îi ajută pe ceilalți, Allah îi va ajuta”;

Chiar și a îndepărta un lucru rău din calea oamenilor este sadaqa (generozitate);

Cel care împlinește nevoile celorlalți, Allah îi va împlini 73 de nevoi; iar numai una îi va fi suficientă pentru nevoile acestei vieți iar restul de 72 îl vor înălța în treptele Paradisului.

Strădanie:

Huqūq – îndeplinirea obligațiilor față de soții, copii, părinți, vecini, ș.a.m.d.;

Akhlāq (caracter) – îmbunătățirea și înfrumusețarea caracterului;

Iesār – dacă unui om îi este foame și primește 2 porții de pâine, în loc să îi dea numai 1 bucată celuilalt în nevoie, să îi ofere 2 iar el să rămână înfometat;

Întrajutorarea semenilor.

5

Sinceritatea

Ikhlās

Scop:

Corectarea intenției în devotamentul față de Allah.

Virtuți:

„Allah nu se uită la chipurile și averile voastre, dar vă vede faptele și inimile”;

Dacă un om oferă o curmală pentru mulțumirea lui Allah, va primi o răsplată asemănătoare cu muntele Uhud.

Strădanie:

Verificarea intențiilor la începutul, desfășurarea și încheierea fiecărei acțiuni;

Efectuarea faptelor conform căii profetice.

6

Propovăduirea

Tablīgh

Scop:

Cheltuirea sănătății, averii și timpului pe calea lui Allah.

Virtuți:

Păcatele celor care merg pe calea lui Allah sunt iertate;

A cheltui o rupie pe calea lui Allah este echivalentul a 7 lakh (700.000) rupii;

A recita odată, pe calea lui Allah, „subhanallah”, este echivalentul a 49 crore (490.000.000).

Strădanie:

Pentru a învăța și pregăti lucrarea profetică este necesară consacrarea timpului pe calea lui Allah.

Binecuvântările Paradisului

Atunci când credincioșii vor intra în Paradis, li se va proclama:

„Vei rămâne sănătos mereu, nu vei cunoaște boală”

„Vei rămâne viu pentru eternitate, nu vei cunoaște moarte”

„Vei rămâne dăruit mereu iar darurile vor fi nemărginite”

Paradisul este zidit cu blocuri și cărămizi din aur și argint, cimentul său este mosc parfumat iar decorațiile sale sunt perle, yaqūt (metale prețioase) și zafrān (șofran).

Există opt porți ale paradisului sau opt niveluri:

Jannat-ul-Mava

Darul Maqām

Darul Salām

Darul Khuld

Jannat-ul-Adn

Jannat-ul-Naīm

Jannat-ul-Kasif

Jannat-ul-Firdaus

Jannatul Mava este cel mai coborât nivel, Jannat-ul-Adn este aflat la mijloc iar Jannat-ul-Firdaus este cel mai înalt. Cei care se iubesc unul pe celălalt de dragul lui Allah, vor obține un stâlp de yaqūt (construcție din metale prețioase) alcătuit din 70.000 de camere. Fiecare cameră va fi strălucitoare pentru locuitorii săi așa cum soarele strălucește asupra locuitorilor din viața lumească. Vor fi săli în Paradis zidite într-o asemenea manieră încât fiecare sală va avea 70.000 de mese iar pe fiecare mese vor fi servite 70.000 de feluri de mâncare. Pentru serviciul acestor mese 80.000 de băieți tineri, arătând precum perlele rare, se vor mișca în grabă.

Oamenii Paradisului vor mânca alimente și fructe de tot felul fără a se opri iar fiecare mâncare va avea un gust nou și diferit. Ei vor digera mâncarea prin aer și apa prin sudoare. Nu vor exista nevoi și nici toalete.

În Paradis vor fi grădini mari încât un călător le-ar traversa în 100 de ani iar umbra lor va fi foarte intensă iar plantele care vor crește în aceste grădini vor fi fără spini. Mărimea frunzelor plantelor va fi cât urechile elefanților iar fructele vor atârna în rânduri; o mână de curmale va fi cât doisprezece iar mărimea unei curmale va fi cât un vas mare; curmalele vor fi mai albe decât laptele, mai dulci decât mierea, mai moi decât untul și fără sâmburi iar rădăcina plantelor va fi din aur și argint. În Paradis vor fi grădini de struguri cu ciorchini mari iar mărimea unui strugure va fi cât a unui ulcior.

Un om a întrebat: „Trimis al lui Allah (ﷺ), va fi suficient pentru mine și pentru familia mea?” El ﷺ i-a răspuns că va fi suficient pentru el și întregul său trib.

Hainele Paradisului vor fi deosebit de frumoase; un om va îmbrăca și 70 de ținute într-o singură perioadă de timp. Îmbrăcămintea va fi delicată, fină, fără greutate și colorată. Hainele vor fi atât de fine încât inima și trupul se vor vedea prin acestea într-atât că până și vibrațiile inimii vor fi vizibile. Aceste haine nu se vor perima, nu se vor murdări și nu se vor rupe.

În Paradis vor fi patru mari râuri; unul de apă, unul de lapte, unul de miere și unul de băutură (sharab-tahūr) și trei fântâni: Kafūr, Zanjabīl și Tasnīm.

În Paradis înălțimea fiecărui credincios va fi egală cu înălțimea lui Adam (circa 28 de metri); frumusețea îi va fi precum a lui Iosif (Yūsuf); vârsta îi va fi precum a lui Iisus (30-33 ani); vocea dulce îi va fi precum a lui David; îngăduința îi va fi precum a lui Iacob; răbdarea îi va fi precum a lui Iov (Ayyūb) iar obiceiurile îi vor fi precum ale lui Muhammad (pacea fie asupra lor).

Dacă un om invocă raiul de trei ori, Paradisul îi va cere lui Allah: „Allah! îngăduie-i intrarea în Paradis” iar dacă un om invocă, de trei ori, să fie apărat de Iad, Focul îi va cere lui Allah: „Allah! salvează-l de Foc.”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s