a-șaptea Rugăciune

*

Invocarea la începutul rugăciunii

(primul takbir)

اللَّهمَّ بَاعِد بَينِي وَ بَينَ خَطَايَايَ كَمَا بَاعَدتَ بَينَ المَشرِقِ وَالمَغرِب

اللَّهمَّ نَقِّني مِن خَطَايايَ كَمَا يُنَقَّى الثَّوبُ الأبيَضُ مِنَ الدَّنَسِ

اللَّهمَّ اغسِلنِي مِن خَطَايَايَ بِالثَّلجِ وّالمَاءِ والبَرِد

Allah, separă-mă de păcate așa cum ai separat răsăritul de apus/

Allah, curățește-mi păcatele așa cum veșmântul se curăță de pete/

Allah, spală-mi păcatele prin gheață, apă și îngheț.

Bukhari 1/181; Muslim 1/419.

*

سُبحَانَكَ اللَّهُمَّ وبِحَمدِكَ

وتَبَارَكَ اسمُكَ

وَتَعَالى جَدُّكَ

وَلا إِلَهَ غَيرُكَ

Slavă Ție, o, Allah/

Binecuvântat este Numele Tău/

Înălțată este Măreția Ta/

Nu există alt zeu decât Tine.

Abu Dawud, Ibn Majah, Nasa’i, Tirmidhi;

al-Albani, Sahih Tirmihdi 1/77 & Sahih Ibn Majah 1/135.

*

وَجَّهتُ وَجهِيَ  لِلَّذِي فَطَرَ السَّمَوَاتِ وَالأرضَ حَنِيفاً وَمَا أَنَا مِنَ المُشرِكينَ

إِنَّ صَلاتِي وَنُسُكِي وَمَحيَايِ وَمَمَاتِي لِلَّهِ رَبِّ العَالَمينَ

لا شَرِيكَ لَهُ وَبِذالِكَ أُمِرتُ وَأَنَا مِنَ المُسلِمِينَ

اللَّهمَّ أَنتَ المَلِكُ لا إِلَهَ إِلَّا أَنتَ

أَنتَ رَبِّ وَأَنَا عَبدُكَ

ظَلَمتٌ نَفسِي واعتَرَفتُ بَذَنبِي فَاغفِر لِي ذُنُوبِي جَميعاً

 إِنَّهُ لا يَغفِرُ الذُّنُوبَ إِلَّا أَنتَ

وَاهدِنِي لِأحسَنِ الأخلاقِ لا يَهدِي لأَحسَنِها إِلَّا أَنتَ

وَاصرِف عَنِّي سَيِّئَها لا يَصرِفُ عَنِّي سَيِّئَهَا إِلَّا أَنتَ

لَبَّيكَ وَسَعدَيكَ

 وَالخَيرُ كُلُّهُ بِيَدَيكَ

وَالشَّرُّ لَيسَ إِلَيكَ

أَنا بِكَ وَإِلَيكَ

تَبَارَكتَ وَتَعَالَيتَ

أَستَغفِرُكَ وَأَتُوبُ إِلَيكَ

Mi-am îndreptat fața cu sinceritate;

către Cel care a făurit cerurile și pământul;

și nu sunt dintre politești/

Într-adevăr rugăciunea, sacrificiul, viața și moartea;

îmi sunt întru Allah, Domnul Lumilor, Singularul/

Astfel îmi este poruncit să fiu dintre musulmani/

Allah, tu ești Suveranul;

nu este alt zeu în afară de Tine/

Tu ești Domnul iar eu sunt slujitorul/

Mi-am nedreptățit sufletul;

și mi-am recunoscut păcatele;

așa că iartă-mi toate păcatele;

cu adevărat numai Tu ierți păcatele/

Călăuzește-mă spre cele mai bune trăsături;

cu adevărat numai Tu mă poți călăuzi/

Ferește-mă de cele mai rele trăsături;

cu adevărat numai Tu mă poți feri/

Iată-mă! răspund chemării Tale!

Fericit să te slujesc/

Tot binele este în mâinile Tale/

Iar răul nu își are originea la Tine/

(cât de) Binecuvântat și Înălțat ești Tu/

Îți caut iertarea căindu-mă Ție.

Muslim 1/534.

*

اللَّهمَّ رَبَّ جِبرَائيلَ وَمِيكَائيل وَإِسرَافِيلَ

فَاطِرَ السَّمَاواتِ  وَالأرضِ

عَالِمَ الغَيبِ وَالشَّهادَةِ

أَنتَ تَحكُمُ بَينَ عِبادِكَ فِيمَا كَانُو فِيهِ يَختَلِفُونَ

اهدِنِي لِمَا اختُلِفَ فيهِ مِنَ الحَقِّ بِإِذنِكَ

 إِنَّكَ تَهدِي مَن تَشاءُ إِلىَ صِرَاطٍ مُستَقيم

Allah, Domn al lui Jibrail și Mikail și Israfil/

Creator al cerurilor și pământului/

Cunoscător al văzutului și nevăzutului/

Tu ești Judecător între slujitorii Tăi,

în ceea ce-și dispută/

Călăuzește-mă la Adevăr prin Îngăduința Ta;

în ceea ce au divergențe/

Pentru că într-adevăr Tu călăuzești pe cine voiești;

pe calea cea dreaptă.

Muslim 1/534.

*

الله أَكبَر كَبِيراً

الله أَكبَر كَبِيراً

الله أَكبَر كَبِيراً

وَالحَمدُ لِلَّهِ كَثيراً

وَالحَمدُ لِلَّهِ كَثيراً

وَسُبحَانَ اللهِ بُكرَةً وَأَصِيلاً (ثَلاثاً)

أَعُوذُ بِاللهِ مِنَ الشَّيطانِ

مِن نَفخِهِ وَ نَفثِهِ وَهَمزِهِ

Allah este Măreț!

Allah este Măreț!

Allah este Măreț!

Preamărit fie Allah!

Preamărit fie Allah!

(și) Slavă lui Allah la răsărit și la apus!

(recită de trei ori)

Caut sanctuar la Allah de Satana/

De răsuflarea, șoapta și vocea lui.

Abu Dawud 1/203; Ibn Majah 1/265 & Ahmad 4/85;

Muslim 1/420.

*

اللَّهُمَّ لَكَ الحَمدُ أَنتَ نُورُ السَّماواتِ وَالأَرضِ وَمَن فِيهِنَّ

وَلَكَ الحَمدُ أَنتَ قَيِّمُ السَّمَاواتِ وَالأَرضِ وَمَن فِيهِنَّ

وَلَكَ الحَمدُ أَنتَ رَبُّ السَّمَاواتِ وَالأرضِ وَ مَن فِيهِنَّ

وَلَكَ الحَمدُ لَكَ مُلكُ السَّماواتِ وَالأَرضِ وَمَن فِيهِنَّ

وَلَكَ الحَمدُ أَنتَ مَلِكُ السَّمَاواتِ وَالأَرضِ

لَكَ الحَمدُ

أَنتَ الحَقُّ

وَوَعدُكَ الحَقُّ

وَقَولُكَ الحَقُّ

وَلِقاؤُكَ الحَقُّ

وَالجَنَّةُ حَقٌّ

وَالنَّبيُّونَ حَقٌّ

وَمُحَمَّدٌّ صَلَّى الله عَلَيهِ وَسَلَّمَ حَقٌّ

وَالسَّاعَةُ حَقٌّ

اللَّهُمَّ لَكَ أَسلَمتُ

وَعَلَيكَ تَوَكَّلتُ

وَبِكَ آمَنتُ

وَإِلَّيكَ أَنَبتُ وَبِكَ خاصَمتُ

وَإِلَيكَ حَاكَمتُ

فَاغفِر لِي ما قَدَّمتُ

وَمَا أَخَّرتُ

 وَمَا أَسرَرتُ

 وَمَا أَعلَنتُ

أَنتَ المُقَدِّمُ وَأَنتَ المُؤَخِّر

لا إِلهَ إِلّا أَنت

أَنتَ إِلَهِي لَا إِلَهَ إِلَّا أَنتَ

Slavă Ție Allah;

Tu ești Lumina cerurilor și a pământului;

și a tuturor (creațiilor) cuprinse (între ele)/

Slavă Ție;

Tu ești Providența cerurilor și a pământului;

și a tuturor (creațiilor) cuprinse (între ele)/

Slavă Ție;

Tu ești Domnul cerurilor și al pământului;

și al tuturor (creațiilor) cuprinse (între ele)/

Slavă Ție;

(doar) a Ta este Împărăția cerurilor și a pământului;

și toate (creațiile) cuprinse (între ele)/

Slavă Ție;

 Tu ești Regele cerurilor și al pământului/

Întreaga slavă Îți aparține/

Tu ești Adevărul!

Făgăduința Ta este adevărată/

Cuvântul Tău este adevărat/

Întâlnirea cu Tine este adevărată/

Paradisul este adevărat/

Iadul este adevărat/

Profeții sunt adevărați/

Muhammad ﷺ este adevărat/

Ceasul Judecății este adevărat/

Allah! sunt supus Ție și de Tine depind/

Cred în Tine/

Și spre Tine mă îndrept/

Și Ție mă căiesc/

Pentru Tine am ținut dispute/

și conform Ție judec/

Iartă-mă pentru ce am trimis înaintea mea/

 și ce am lăsat înapoia mea/

ce am ascuns/

și ce am recunoscut/

Tu ești Cel din urmă și Cel dintâi/

Nu există altă divintate în afară de Tine/

Tu ești Zeul meu;

Nu există alt zeu cu dreptul de a fi venerat;

în afară de Tine.

Bukhari, Asqalani;

Fath al-Bari 3/3, 11/116, 13/371, 424, 465;

Muslim 1/532.

Invocarea în rukū

سُبحاَنَ رَبِّيَ العَظيمِ

Glorie Stăpânului meu cel Măreț!

(recită de trei ori)

Abu Dawud, Ibn Majah, Nasai, Tirmidhi & Ahmad;

al-Albani, Sahih Tirmidhi 1/83.

*

سُبحاَنَكَ اللَّهمَّ رَبَّنَا وَبِحَمدِكَ اللَّهمَّ اغفِر لي

Glorie Ție, Allah, Domnul nostru;

Întreaga Laudă este a Ta;

o, Tu, Allah, iartă-mă!

Bukhari 1/99; Muslim 1/350.

*

سُبُّوحٌّ قُدُّوسٌّ رَبُّ المَلَائِكَةِ وَالرُّوحِ

Glorie Ție, Cel Sfânt;

Domnul îngerilor și al Duhului.

Muslim 1/353; Abu Dawud 1/230.

*

اللَّهُمَّ لَكَ رَكَعتُ وَبِكَ آمَنتُ وَلَكَ أَسلَمتُ

خَشَعَ لَكَ سَمعِي وَبَصَرِي وَمُخِّي وَعَظمِي وَعَصَبِي

وَمَا استَقَلَّ بِهِ قَدَمِي

Allah, către Tine mă îndrept (în rugăciune);

și în Tine cred și Ție m-am supus/

Înaintea Ta auzul îmi este copleșit;

cât și vederea, măduva, oasele și viscerele;

și reazemul picioarelor.

Muslim 1/534; Abu Dawud, Nasai & Tirmidhi.

*

سُبحَانَ ذِي الجَبَرُوتِ وَالمَلَكُوتِ وَالكِبرِيَاءِ وَالعَظَمَةِ

Glorie Ție, Stăpânul Puterii și Împărăției;

al Măreției Și Grandorii.

Abu Dawud 1/230; Nasai & Ahmad.

Invocarea după rukū

سَمِعَ الله لِمَن حَمِدَه

Allah îl aude pe cel care-L preamărește!

Bukhari, Asqalani, Fath al-Bari 2/282.

*

رَبَّنَا وَلَكَ الحَمدُ حَمداً كَثيراً طَيِّباً مُبَارَكاً فِيهِ

Domnul nostru, a Ta este Slava;

multă, bună și binecuvântată.

Bukhari, Asqalani, Fath al-Bari 2/284.

*

مِلءَ السَّمَاوَاتِ وَمِلءَ الأَرضِ وَمَا بَينَهُمَا

وَمِلءَ مَا شِئتَ مِن شَيءٍ بَعدُ

أَهلُ الثًّنَاءِ وَالمَجدِ

أَحقٌّ مَا قَالَ العَبدُ وَكُلُّنَا لَكَ عَبدٌّ

اللَّهمَّ لا مَانِعَ لِمَا أعطَيتَ وَلا مُعطِيَ لِمَا مَنَعتَ

وَلا يَنفَعُ ذَا الجَدِّ مِنكَ الجَدُّ

(Slava) să umple cerul și pământul;

și ce se află între acestea/

și (slavă asupra a) orice Tu Voiești/

Lăudat și preamărit (ești Tu)/

Vrednic (ești Tu) de spusa robului Tău (despre Tine);

și cu toții suntem robi în fața Ta/

Allah! nimeni nu poate lua ce Tu dai;

și nimeni nu poate da ce Tu iei/

Iar puterea celui puternic;

nu îl poate ajuta împotriva Ta.

Muslim 1/346.

Invocarea în sujūd

سُبحَانَ رَبِّيَ الأعلى

Glorie Ție Domnul meu, cel Înălțat!

(recită de trei ori)

Abu Dawud, Ibn Majah, Nasai, Tirmidhi & Ahmad.

al-Albani, Sahih Tirmidhi 1/83.

*

سُبحَانَكَ اللَّهمَّ رَبَّنَا وَبِحَمدِكَ اللَّهمَّ اغفِر لِي

Glorie Ție Allah, Domnul meu, a Ta este Slava;

o, Tu, Allah, iartă-mă!

Bukhari & Muslim.

*

سُبُّوحٌّ قُدُّوسٌّ رَبُّ المَلائِكَةِ وَالرُّوحِ

Glorie (Ție), Preamărit (Tu ești);

Domnul îngerilor și Duhului!

Muslim 1/533.

*

اللَّهمَّ لَكَ سَجَدتُ وَبِكَ آمَنتُ وَلَكَ أَسلَمتُ

سَجَدَ وَجهِيَ لِلَّذِي خَلَقَهُ وَصَوَّرَهُ وَشَقَّ سَمعَهُ وَبَصَرَهُ

تَبَارَكَ اللهُ أَحسَنُ الخَالِقِينَ

Allah, Ție m-am închinat și în Tine cred;

și Ție m-am supus/

Fața mea este închinată Celui care a creat-o/

(și) a făurit-o și i-a dat auz și văz/

Binecuvântat este Allah, Creatorul suprem!

Muslim 1/534.

*

سُبحَانَ ذِي الجَبَرُوتِ وَالملكُوتِ وَالكِبرِياءِ وَالعَظَمَةِ

Glorie Ție, Suveranul Puterii, al Împărăției;

(Cel) Maiestuos și Măreț!

Abu Dawud 1/230; Nasai, Ahmad;

al-Albani, Sahih Abu Dawud 1/166.

*

اللَّهمَّ اغفِر لي ذَنبِي كُلَّهُ دِقَّهُ وَجِلَّهُ وَأَوَّلَهُ وَآخِرَهُ وَعَلَانِيَتَهُ وَسِرَّهُ

Allah, iartă-mi păcatele;

(cele) mari și (cele) mici;

primele și ultimele;

cele văzute și cele nevăzute.

Muslim 1/350.

*

اللَّهمَّ إِنِّي أَعُوذُ بِرِضاكَ مِن سَخَطِك وَبِمُعَافَاتِكَ مَن عُقُوبَتِكَ

وَاَعُوذُ بِكَ مِنكَ لَا أُحصِي ثَنَاءً عَلَيكَ أَنتَ كَمَا أَثنَيتَ عَلَى نَفسِكَ

Allah! mă adăpostesc în mulțumirea Ta de mânia Ta;

și mă adăpostesc în Iertarea Ta de Pedeapsa Ta/

Caut sanctuar la Tine de Tine;

(și) nu pot număra binefacerile Tale;

Tu ești precum te-ai preamărit (Tu Însuți).

Muslim 1/352.

Invocarea între cele două sujūd

رَبِّ اغفِر لي رَبِّ اغفِرلي

Doamne iartă-mă! Doamne iartă-mă!

Abu Dawud 1/231;

al-Albani, Sahih Ibn Majah 1/148.

*

اللَّهمَّ اغفِر لي وَارحَمنِي وَاهدِنِي وَاجبُرنِي وَعَافِنِي وَارزُقنِي وَارفَعنِي

Allah! iartă-mă și îndură-Te de mine;

călăuzește-mă și apără-mă;

(și) înzestrează-mă și înalță-mă.

Abu Dawud, Ibn Majah, Tirmidhi;

al-Albani, Sahih Tirmidhi 1/90 & Sahih Ibn Majah 1/148.

Invocarea în sujūdul coranic

سَجَدَ وَجهِيَ لِلَّذِي خَلَقَهُ وَشَقَّ سَمعَهُ وَبَصَرَهُ

بِحَولِهِ وَقُوَّتِهِ

فَتَبَارَكَ الله أَحسَنُ الخَالِقِينَ

Mi-am închinat fața Celui care a creat-o;

și i-a făurit văz și auz/

Prin puterea și măreția Sa/

Slavă lui Allah, Creatorul Suprem!

Tirmidhi 2/474; Ahmad 6/30 & Hakim & Thahabi 1/220.

*

اللَّهمَّ اكتُب لي بِها عِندَكَ أَجراً وَضَع عَنِّي بِها وِزراً

وَاجعَلهَا لي عِندَكَ ذُخراً وَتَقَبَّلهَا مِنِّي كَمَا تَقَبَّلتَهَا مَن عَبدِكَ دَاوُدَ

Allah scrie (această invocare) ca răsplată pentru mine;

și (ca) eliberare de greutăți/

(și) prefă (invocarea) aceasta;

(într-)o comoară pentru mine (în Paradis);

Acceptă (invocarea) aceasta de la mine;

așa cum ai acceptat de la slujitorul tău Daud.

Tirmidhi 2/473 & Hakim & Thahabi 1/219.

Invocarea în tașahhud

التَّحِيَّاتُ للَّهِ وَالصَّلَوَاتُ وَالطَّيِّبَاتُ

السَّلامُ عَلَيكَ أَيُهَا النَّبِيُّ وَرَحمَةُ الله وَبَرَكَاتُهُ

السَّلام عَلَينَا وَعَلَى عِبَادِ اللهِ الصَّالِحينَ

أَشهَدُ أَن لا إِلَهَ إِلَّا اللهُ وَأَشهَدُ أَنَّ مُحَمَّداً عَبدُهُ وَرَسُولُهُ

Toată reverența fie întru Allah;

ca și rugăciunile și bunătatea/

Pacea fie asupra ta, o, Profetule ﷺ;

și Îndurarea lui Allah și binecuvântarea/

Pacea fie asupra noastră;

și asupra slujitorilor credincioși ai lui Allah/

Mărturisesc că nu există altă zeitate decât Allah;

și mărturisesc că Muhammad ﷺ;

 este robul și Trimisul Său.

Bukhari, Muslim 1/301;

Asqalani, Fath al-Bari 1/13.

Invocarea binecuvântărilor asupra Profetului ﷺ

(în tașahhud)

اللَّهمَّ صَلِّ عَلَى مُحَمَّدٍ وَآلِ مُحمَّد

كَمَا صَلَّيتَ عَلى إِبراهيم وَآلِ إِبراهيمَ

إِنَّكَ حَميدٌّ مَجيدٌّ

اللَّهمَّ بَارِك عَلَى مُحَمَّدٍ وَآلِ مُحَمَّدٍ

كَمَا بَارَكتَ عَلَى إِبراهيم وَآلِ إِبراهيمَ

إِنَّكَ حَميدٌّ مَجيدٌّ

Allah! preasfințește-i pe Muhammad ﷺ;

și familia (casa profetică a) lui Muhammad ﷺ/

Așa cum i-ai preasfințit pe Ibrahim;

și familia (casa profetică a) lui Ibrahim/

Tu ești (Cel) vrednic de Laudă și Glorios!

Allah! binecuvântează-i pe Muhammad ﷺ;

Și familia (casa profetică a) lui Muhammad ﷺ/

Așa cum i-ai binecuvântat pe Ibrahim;

Și familia (casa profetică) a lui Ibrahim/

Tu ești (Cel) vrednic de Slavă și Glorios.

Bukhari, Asqalani, Fath al-Bari 6/408.

*

Invocări la încheierea tașahhud

(înainte de săvârșirea rugăciunii)

اللَّهمَّ إِنِّي أَعُوذُ بِكَ مِن عَذَابِ القَبرِ وَمِن عَذَابِ جَهَنَّم

وَمِن فِتنَةِ المَحيَا وَالمَمَاتِ

وَمِن شَرِّ فِتنَةِ المَسِيحِ الدَّجَّالِ

Allah! caut sanctuar la Tine de pedeapsa mormântului;

Și de pedeapsa Focului (iadului)/

Și de încercările vieții și morții/

Și de răul și ispita falsului Mesia.

Bukhari 2/102; Muslim 1/412.

*

اللَّهمَّ إِنِّي أَعُوذُ بِكَ مِن عَذَابِ القَبرِ

وَأَعُوذُ بِكَ مِن فِتنَةِ المَسيحِ الدَّجَّالِ

وَأَعُوذُ بِكَ مِن فِتنَةِ المَحيا وَالمَمَاتِ

اللَّهمَّ إِنِّي أَعُوذُ بِكَ مِن المَأثَمِ وَالمَغرَمِ

Allah caut sanctuar la Tine de pedeapsa mormântului/

și caut sanctuar la Tine de tribulația;

falsului Mesia (Anticrist)/

și caut sanctuar la Tine;

de încercările vieții și morții/

Allah caut sanctuar la Tine;

de păcate și datorii (financiare).

Bukhari 1/202; Muslim 1/412.

*

اللَّهمَّ إِنِّي ظَلَمتُ نَفسِي ظُلماً كَثيراً

وَلا يَغفِرُ الذُّنُوبَ إِلَّا أَنتَ

فَاغفِر لي مَغفِرَةٍ مِن عِندِكَ وَارحَمنِي إِنَّكَ أَنتَ الغَفُورُ الرَّحيمُ

Allah am păcătuit cu mare păcat/

și nimeni nu iartă păcatele în afară de Tine/

Așadar conferă-mi iertarea păcatelor;

și îndură-Te de mine;

Cu adevărat Tu ești Iertătorul și Îndurătorul!

Bukhari 8/168; Muslim 4/2078.

*

اللَّهمَّ اغفِر لي مَا قَدَّمتُ وَمَا أَخَّرتُ وَمَا أَسرَرتُ وَمَا أَعلَنتُ وَمَا أَسرَفتُ

وَمَا أَنتَ أَعلَمُ بِهِ مِنِّي

أَنتَ المُقَدِّمُ وَأَنتَ المُؤَخِرُ لا إِلَهَ إِلَّا أَنتَ

Allah iartă-mi ce am trimis înaintea mea;

și ce am lăsat înapoia mea;

și ce am tăinuit și ce am făptuit la vedere;

și ce am făptuit în exces/

Și ceea ce Tu știi mai bine decât mine/

Tu ești Cel din urmă și Cel dintâi;

Nu este alt zeu în afară de Tine.

Muslim 1/534.

*

اللَّهمَّ أَعِنّي عَلَى ذِكرِكَ وَ شُكرِكَ وَ حُسنِ عِبادَتِكَ

Allah ajută-mă să Te preamăresc;

să Îți aduc mulțumire;

și să împlinesc venerarea Ta în cea mai bună formă.

Abu Dawud 2/86; Nasai 3/53.

al-Albani, Sahih Abu Dawud 1/284.

*

اللَّهمَّ إِنِّي أَعُوذُ بِكَ مِنَ البُخلِ وَأَعُوذُ بِكَ مِنَ الجُبنِ

وَأَعُوذُ بِكَ مِن أَن أُرَدَّ إِلَى أَرذَلِ العُمُرِ

وَأَعُوذُ بِكَ مِن فِتنَةِ الدُّنيا وَعَذابِ القِبر

Allah caut adăpost la Tine de zgârcenie;

și caut adăpost la Tine de lașitate/

Și caut adăpost la Tine;

de slăbiciunea vârstei (bătrâneții)/

Și caut adăpost la Tine de încercările vieții lumești;

și de chinurile mormântului.

Bukhari, Asqalani, Fath al-Bari 6/35.

*

اللَّهمَّ إِنِّي أَسأَلُكَ الجَنَّةَ وَأَعُوذُ بِكَ مِنَ النَّار

Allah îți cer Paradisul și ferește-mă de Foc!

Abu Dawud;

Al-Albani, Sahih Ibn Majah 2/328.

*

اللَّهمَّ بَعِلمِكَ الغَيبَ وَقُدرَتِكَ عَلَى الخَلقِ

أَحينِي مَا عَلِمتَ الحَيَاةَ خَيراً لي وَتَوَفَّنِي إِذَا عَلِمتَ الوَفَاةَ خَيراً لي

اللَّهمَّ إِنِّي أَسأَلُكَ خَشيَتَكَ فِي الغَيبِ وَالشَّهادَةِ

 وَأَسأَلُكَ كَلِمَةَ الحَقِّ في الرِّضَا وَالغَضَبِ

وَأَسأَلُكَ القَصدَ فِي الغِنى وَالفَقرِ

وَأَسأَلُكَ نَعيماً لا يَنفَذُ

وَأَسأَلُكَ قُرَّةَ عَينٍ لا تَنقَطِعُ

وَأَسأَلُكَ الرِّضا بَعدَ القضاءِ

وَأَسأَلُكَ بَردَ العَيش بَعدَ المَوتِ

وَأَسأَلُكَ لَذَّةَ النَّظَرِ إِلَى وَجهِكَ وَالشَّوقَ إِلى لِقَائِك في غيرِ ضَرَّاءَ وُضِرَّةٍ وَ لا فِتنَةٍ مُضِلَّةٍ

اللَّهمَّ زَيِّنَّا بِزِينَةِ الإيمَانِ وَاجعَلنَا هُدَاةً مُهتَدِينَ

Allah! prin cunoașterea Ta a nevăzutului;

și prin puterea Ta asupra creației;

lasă-mă să trăiesc dacă Știi că viața este bună pentru mine;

și lasă-mă să mor dacă Știi că moartea este bună pentru mine/

Allah Îți cer să îmi conferi teama de Tine;

în particular și în public/

Îți cer cuvântul adevărului în vremuri de răstriște și mânie/

Îți cer moderație în bogăție și în sărăcie/

Îți cer binecuvântări nemărginite;

și o limpezime a ochilor (bucurii) fără de sfârșit/

Îți cer mulțumirea după Judecată;

și Îți cer o viață împăcată după moarte/

Îți cer încântarea de a Îți privi Chipul;

și bucuria întâlnirii cu Tine;

 fără încercările înșelătoare și răul asupra mea/

Allah! împodobește-ne cu frumusețea credinței;

și fă-ne îndrumători îndrumați (corect).

Nasai 3/54, 55; Ahmad 4/364.

al-Albani, Sahih Nasa’i 1/281.

*

اللَّهمَّ إِنِّي أَسأَلُّكَ يا اللهُ بِأَنَّكَ الوَاحِدُ الأَحَدُ

الصَّمَدُ الَّذِي لَم يَلِد وَلَم يُولَد وَلَم يَكُن لَهُ كُفُواً أَحَدٌّ

أَن تَغفِرَ لي ذُنُوبِي إِنَّكَ أَنتَ الغَفُورُ الرَّحيم

Allah Îți cer Ție, o, Allah, Tu ești Unicul, Singularul/

Stăpânul de-sine-stătător;

care nu este născut, nu naște;

și nu este nimeni ca El/

Iartă-mi păcatele;

cu adevărat Tu ești Iertătorul, Îndurătorul.

Nasa’i 3/52; Ahmad 4/338;

al-Albani, Sahih Nasa’i 1/280 & Sifat Salat an-Nabi, pag 204.

*

اللَّهمَّ إِنِّي أَسأَلُكَ بِأَنَّ لَكَ الحَمدُ لا إِلَهَ إِلاَّ أَنتَ وحدَكَ لا شَريكَ لَكَ

 المَنَّانُ

يا بَدِيعَ السَّمَاواتِ وَالأَرضِ يا ذَا الجَلالِ وَالإكرامِ

يا حَيُ يا قَيُّومُ إِنِّي أَسأَلُكَ الجَنَّةَ وَأَعُوذُ بِكَ مِنَ النَّار

Allah îți cer Ție întrucât tu ești Stăpânul Harului;

nu există altă zeitate în afară de Tine, Unicul, Singularul/

Binele/

o, Tu, Creator al cerurilor și al pământului;

Stăpânul Măreției și Onoarei/

o, Tu, Cel Viu și Etern;

Îți cer Paradisul și caut sanctuar la Tine de Foc.

Abu Dawud, Nasai, Ibn Majah, Tirmidhi;

Al-Albani, Sahih Ibn Majah 2/329.

*

اللَّهمَّ إِنِّي أَسأَلُكَ بِأَنِّي أَشهَدُ أَنَّكَ أَنتَ الله لا إِلَهَ إِلا أَنتَ الأَحَدُ الصَّمَد

 اللَّذي لَم يَلِد وَلَم يُولَد وَلَم يَكُن لَهُ كُفُواً أَحَدٌّ

Allah îți cer Ție;

prin mărturisirea în Tine că Tu ești Allah;

nu este altă divinitate decât Tine;

Unicul Zeu, Singularul/

Care nu a născut, nu naște și nu este nimeni ca El.

Abu Dawud 2/62; Ibn Majah 2/1267;

 Tirmidhi 5/515; Ahmad 5/630;

al-Albani, Sahih Ibn Majah 2/329 & Sahih Tirmidhi 3/163.

Invocarea la încheierea rugăciunii

أَستَغفِرُ الله (ثَلَاثاً)

اللَّهمَّ أَنتَ السَّلامُ وَمِنكَ السَّلام تَبَارَكتَ يا ذا الجَلاالِ وَالإِكرَام

Îi cer iertare lui Allah!

(recită de trei ori)

Allah! Tu ești Pacea;

și de la Tine se pogoară Pacea;

Binecuvântat ești Tu, Stăpânul Măreției și Onoarei!

Muslim 1/414.

*

لا إِلَهَ إِلا الله وَحدَهُ لا شَريكَ لَهُ

لَهُ المُلكُ وَلَهُ الحَمدُ وَهُوَ عَلَى كُلِّ شَيءٍ قَدِيرٌّ

اللَّهمَّ لا مَانِعَ لِمَا أَعطَيتَ وَلا مُعطِيَ لِمَا مَنَعتَ

وَلا يَنفَعُ ذَا الجَدِّ مِنكَ الجَدُّ

Nu există alt zeu decât Allah, Singularul/

A Lui este Împărăția și Slava iar El poate făptui orice/

Allah! nu există zeitate care să ia ce Tu dai;

și să dea ce Tu iei/

Iar puterea celui puternic;

nu îl va ajuta împotriva Ta.

Bukhari 1/255; Muslim 1/414.

*

لا إِلَهَ إِلَّا الله وَحدَهُ لا شَريكَ لَهُ

لَهُ المُلكُ وَلَهُ الحَمدُ وَهُوَ عَلَى كُلِّ شَيءٍ قَديرٌّ

لا حَولَ وَلا قُوَّةَ إِلَّا بِاللهِ

لا إِلَهَ إِلاَّ الله

وَلا نَعبُدُ إِلَّا إِيَّاهُ

لَه النِّعمَةُ وَلَهُ الفَضلُ وَلَهُ الثَّنَاءُ الحَسَنُ

لا إِلَهَ إِلاَّ الله مُخلِصِينَ لَهُ الدِّينَ وَلَو كَرِهَ الكَافِرونَ

Nimeni nu are dreptul de a fi venerat decât Allah;

Unicul, fără-de-pereche/

A Lui este Împărăția, Lui i se cuvine Slava;

 și El are asupra tuturor lucrurilor Putere/

Nu există putere sau forță decât prin Allah!

Nimeni nu are dreptul de a fi venerat decât Allah/

Și nu venerăm pe nimeni decât pe El/

Al Lui este Harul, a Lui este Bogăția;

a Lui este suprema Preamărire/

Nu este alt zeu decât Allah;

(suntem) sinceri în devotamentul față de El;

în ciuda necredincioșilor.

Muslim 1/415.

*

سُبحَانَ الله

وَالحَمدُ لله

وَالله أكبَر

(ثَلاثاً وَثَلاثينَ)

لا إِلَهَ إِلَّا الله وَحدَهُ لا شَريكَ لَهُ

لَهُ المُلكُ وَلَهُ الحَمدُ وَهُوَ عَلَى كُلِّ شَيءٍ قَدير

Slăvit fie Allah!

Preamărit fie Allah!

Allah este Măreț!

(recită de 33 de ori)

Nu este alt zeu decât Allah;

(Cel) fără-de-pereche/

A Lui este Împărăția;

a Lui este Slava și El poate înfăptui orice.

Muslim 1/418.

(oricine recită această invocare la încheierea fiecărei rugăciuni îi vor fi iertate păcatele chiar dacă sunt numeroase ca spuma mării)

*

قُلْ هُوَ اللَّهُ أَحَدٌ

اللَّهُ الصَّمَدُ

لَمْ يَلِدْ وَلَمْ يُولَدْ

وَلَمْ يَكُن لَّهُ كُفُوًا أَحَدٌ

„Spune: Unul este Allah;

Allah; Absolutul;

El nu naşte şi nu se naşte;

şi nimeni nu Îi este asemenea!”

Ikhlas, 112:1-4.

*

قُلْ أَعُوذُ بِرَبِّ الْفَلَقِ

مِن شَرِّ مَا خَلَقَ

وَمِن شَرِّ غَاسِقٍ إِذَا وَقَبَ

وَمِن شَرِّ النَّفَّاثَاتِ فِي الْعُقَدِ

وَمِن شَرِّ حَاسِدٍ إِذَا حَسَدَ

„Spune: Izbăvire caut la Domnul zorilor;

de răul a ceea ce (El) a creat;

de răul beznei când se lasă;

de răul celor care suflă în noduri;

de răul pizmaşului când pizmuieşte!”

Falaq, 1-5.

*

قُلْ أَعُوذُ بِرَبِّ النَّاسِ

مَلِكِ النَّاسِ

إِلَٰهِ النَّاسِ

مِن شَرِّ الْوَسْوَاسِ الْخَنَّاسِ

الَّذِي يُوَسْوِسُ فِي صُدُورِ النَّاسِ

مِنَ الْجِنَّةِ وَالنَّاسِ

„Spune: Izbăvire caut la Domnul oamenilor;

Regele oamenilor;

Zeul oamenilor;

de răul celui care șoptește pe furiș;

cel care şopteşte răul în inimile oamenilor;

fie dintre jinni ori dintre oameni!”

Nas, 1-6.

(aceste sure să fie recitate la încheierea rugăciunii iar după maghrib și fajr să fie recitate de trei ori fiecare)

Abu Dawud 2/86; Nasa’i 3/68.

al-Albani, Sahih Tirmidhi 2/8.

*

اللَّهُ لَا إِلَٰهَ إِلَّا هُوَ الْحَيُّ الْقَيُّومُ ۚ لَا تَأْخُذُهُ سِنَةٌ وَلَا نَوْمٌ ۚ لَّهُ مَا فِي السَّمَاوَاتِ وَمَا فِي الْأَرْضِ ۗ

مَن ذَا الَّذِي يَشْفَعُ عِندَهُ إِلَّا بِإِذْنِهِ ۚ يَعْلَمُ مَا بَيْنَ أَيْدِيهِمْ وَمَا خَلْفَهُمْ ۖ

وَلَا يُحِيطُونَ بِشَيْءٍ مِّنْ عِلْمِهِ إِلَّا بِمَا شَاءَ ۚ

 وَسِعَ كُرْسِيُّهُ السَّمَاوَاتِ وَالْأَرْضَ ۖ

وَلَا يَئُودُهُ حِفْظُهُمَا ۚ وَهُوَ الْعَلِيُّ الْعَظِيمُ

„Allah! Nu este alt zeu decât El, Viul, Veşnicul! Nici ațipirea nici somnul nu-L cuprind vreodată; ale Lui sunt cele din ceruri şi de pe pământ. Cine-ar putea mijloci la El fără îngăduinţa Sa? El cunoaşte cele dinaintea lor şi cele de după ei, iar ei nu cuprind din ştiinţa Sa decât ceea ce El voieşte. Tronul Său este mai întins decât cerurile şi pământul, a căror păzire nu Îi este Lui o povară, întrucât El este Înălțatul, Mărețul.”

Baqara, 255.

(să se recite după fiecare rugăciune)

Nasa’i, Amalul-Yawmi wal-Laylah 100; Ibn Sunni 121.

al-Albani, Sahih Jami as-Saghir 5/339;

& Silsilat Ahadith Sahihah 2/697 (972).

*

لا إِلَهَ إِلَّا اللهُ وَحدَهُ لا شَريكَ لَهُ

لَهُ المُلكُ وَلَهُ الحَمدُ يُحيِي وَيُميتُ وَهُوَ عَلَى كُلِّ شَيءٍ قَديرٌّ

Nu este alt zeu decât Allah, Singularul/

A Lui este Împărăția și a Lui este Slava;

El învie și El ia viața și poate înfăptui orice.

(recită de zece ori după maghrib și fajr)

Tirmidhi 5/515; Ahmad 4/227.

Ibn al-Qayyim, al-Jawziyah Zadul-Ma’ad 1/300.

*

اللَّهمَّ إِنِّي أَسأَلُكَ عِلماً نَافِعاً وَرِزقاً طَيِّباً وَ عَمَلاً مُتَقَبَّلاً

Allah îți cer cunoaștere și ceea ce este spre binele meu;

o bună înzestrare și fapte acceptate/

(recită după rugăciunea fajr)

Ibn Majah;

al-Albani, Sahih Ibn Majah 1/152;

& Majma Zawaid 10/111.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s