جبهة الحق

Ruga lui Muhammad al-Mahdi

عَلَيْهِ ٱلصَّلَاةُ وَٱلسَّلَامُ

al-Tusi a relatat că această scriere i-a fost încredinţată lui Abu Jafar Muhammad ibn Uthman ibn Sa’id, al doilea reprezentat al imamului după ocultaţie:

O, Allah, Te rog prin toate înţelesurile existente în invocaţiile,

celor cărora le-ai dat autoritatea de a conduce,

celor cărora li s-au încredinţat tainele Tale,

celor care primesc cu bucurie porunca Ta,

celor care preamăresc puterea Ta,

şi celor care îţi proclamă măreţia!

Te rog, prin orice spusă a lor rostită cu îngăduinţa Ta,

căci Tu i-ai desemnat pe ei să fie expresii pure ale cuvintelor Tale,

şi stălpi ai mărturisirii Unicităţii Tale,

semne şi dovezi care conduc către Tine.

Cei care reflectă neîncetat statutul Tău ce nu poate fi ignorat niciunde.

Prin acestea Te cunoaşte cel ce vrea să Te cunoască.

Nu există diferenţă între Tine şi mesajul pe care ei îl poartă,

decât că ei sunt doar robii Tăi şi creaturile Tale;

Facerea şi desfacerea tuturor lucrurilor este doar în mâna Ta,

începutul lor este la Tine şi întoarcerea lor este la Tine.

Ei sunt ajutoare, martori, dovezi (ale milei Tale), apărători (ai religiei Tale), protectori (ai legilor Tale) şi călăuzitori.

Cu ei ai umplut cerurile Tale şi pământul Tău până când a devenit limpede că nu există altă divinitate în afară de Tine.

Aşadar, Te rog în numele tuturor acestora,

şi în numele Măreţiei şi Puterii Tale,

în numele rangurilor Tale şi al semnelor Tale,

să-i binecuvântezi pe Muhammad şi pe cei din familia sa,

şi să-mi sporeşti credinţa şi statornicia.

O, Cel Care este tăinuit în manifestarea Sa!

O, Cel Care este manifestat în tăinuirea Sa!

O, Cel Care separă lumina de întuneric!

O, Cel Care este descris prin altceva, diferit de Esenţa Sa, şi Care este cunoscut doar fără comparaţii!

O, Cel Care mărgineşte fiecare lucru mărginit!

O, Martor al tuturor celor făcute!

O, Cel Care a dat fiinţă fiecărui lucru care există!

O, Cel Care cunoaşte numărul tuturor lucrurilor numărabile!

O, Cel Care cunoaşte tot ceea ce a dispărut!

Nu este nimeni altcineva care să fie adorat în afară de Tine,

Cel caracterizat de măreţie şi dărnicie!

O, Cel Care nu este condiţionat de „cum” sau determinat de „unde”!

O, Cel ascuns de toate privirile!

O, Cel Veşnic!

O, Cel Veşnic Viu, Care există prin Sine Însuşi şi Care este Cunoscătorul tuturor lucrurilor cunoscute!

Binecuvântează-i pe Muhammad, pe cei din familia sa şi pe slujitorii Tăi aleşi,

pe oamenii acoperiţi de văluri,

pe îngerii din apropierea Ta,

şi binecuvântează nenumăratele mulţimi de îngeri, aşezaţi în rânduri.

Binecuvântează-ne în această lună nobilă şi deosebită,

şi în lunile sfinte care vor urma,

şi revarsă asupra noastră binecuvântări din belşug,

fă ca să avem parte de daruri bogate,

şi fă ca cererile noastre să fie primite,

prin Numele Tău cel mai preţios, cel mai măreţ,

Cel mai maiestuos şi cel mai nobil,

pe care l-ai pogorât asupra zilei şi a luminat-o,

şi pe care l-ai aşezat peste noapte şi a întunecat-o.

Iartă-ne acele lucruri pe care Tu le ştii despre noi, iar noi nu le cunoaştem,

apără-ne de păcate cu cea mai bună ocrotire a Ta,

îndestulează-ne cu tot ceea ce Tu ai hotărât,

îndreaptă către noi privirea Ta binevoitoare,

Nu ne lăsa în mâinile nimănui altcuiva în afară de Tine,

Nu ne îndepărta de bunătatea Ta,

binecuvântează-ne în timpul vieţii a cărei durată ai rânduit-o pentru noi,

îndreaptă adâncul inimilor noastre.

Apără-ne de Tine,

dă-ne cea mai dreaptă şi sinceră credinţă,

şi fă ca să apucăm luna postului

şi zilele şi anii care vor urma,

O, Domn al măreţiei şi al splendorii! O, Allah!

Ruga lui Zaynul Abidin

عَلَيْهِ ٱلصَّلَاةُ وَٱلسَّلَامُ

Slavă lui Allah,

Cel Dintâi, înainte de Care nu a existat un început,

şi Cel din urmă, după Care nu a existat un sfârşit.

Ochii privitorilor nu reuşesc să-L vadă,

imaginaţia celor care încearcă să-L înfăţişeze nu-L poate descrie.

El într-adevăr a plăsmuit toate creaturile prin puterea Sa,

şi le-a făurit potrivit voii Sale, în chip desăvârşit.

Apoi le-a făcut să umble pe făgaşul dorit de El,

şi le-a trimis pe calea dragostei Sale.

Ele nu pot da înapoi când El mână înainte,

nici nu pot să înainteze când El le opreşte.

El a împărţit (creaturilor) din proviziile Sale,

fiecărui suflet, o hrană ştiută şi măsurată de El.

Nimeni nu poate împuţina ceea ce El sporeşte

şi nimeni nu poate spori ceea ce El face să se împuţineze.

Apoi, pentru fiecare suflet, El rânduieşte o anumită durată a vieţii,

El stabileşte sorocul fiecăruia,

spre care se îndreaptă fiecare în zilele vieţii sale

şi la care ajunge după un anumit număr de ani.

Apoi, când ajunge la sfârşit, îşi primeşte ceea ce i-a fost orânduit,

Allah îl ia la răsplată bogată, sau la pedeapsa de temut la care l-a chemat.

„El îi va răsplăti pe cei care fac răul după ceea ce fac, precum îi va răsplăti şi pe cei care fac binele cu şi mai bine” (53:31) potrivit dreptăţii Sale.

Sfinte sunt numele Lui, iar binefacerile Sale sunt vădite.

„El nu va fi întrebat de ceea ce face, Însă ei vor fi întrebaţi” (21:23)

Slavă lui Allah,

Căci de ar fi ascuns faţă de slujitorii Săi ştiinţa de a-L preamări pe El,

pentru bunătatea Sa neîncetată, cu care i-a încercat,

şi pentru binefacerile Sale vădite,

pe care le-a revărsat cu dărnicie asupra lor,

ei ar umbla înconjuraţi de bunătatea Sa, fără să-L laude,

şi şi-ar întinde mâinile spre proviziile Sale fără să-I mulţumească.

Atunci ei ar încălca limitele umanităţii, ar ajunge pe hotarul animalităţii,

devenind aşa cum a descris El în textul neschimbat al Cărţii Sale:

„Ei sunt asemenea dobitoacelor, ba chiar mai rătăciţi de la Cale” (25:44)

Slavă lui Allah,

pentru că ne-a dat adevărata cunoaştere despre El,

pentru că ne-a insuflat dorinţa de a-L sluji,

pentru că ne-a deschis porţile cunoaşterii suveranităţii Sale,

pentru că ne-a dat sinceritatea faţă de El în

Mărturisirea Unicităţii Sale către care ne-a condus.

Şi pentru că ne-a întors de la rătăcire şi îndoială,

în ceea ce priveşte poruncile Sale.

O slavă prin care să putem primi o viaţă lungă,

printre cei care-l preamăresc pe El, dintre creaturile Sale,

şi prin care îi vom ajunge din urmă pe cei care au înaintat

către ceea ce este pe placul Său şi spre iertarea Sa; o slavă prin care să ne lumineze umbrele lumii dintre cele două lumi,

prin care să ne uşureze momentul Învierii

şi prin care să ne înalţe,

în locul în care vor sta Martorii,

în ziua în care fiecare suflet va fi răsplătit,

pentru ceea ce a agonisit

„Ei nu vor fi nedreptăţiţi” (45:22)

„În ziua în care stăpânitorul nu va fi de nici un folos slujitorului său” (44:41)

şi în care oamenii nu vor fi ajutaţi:

O slavă care se va înălţă de la noi până în cel mai înalt cer al Illyun-ului

şi care va fi scrisă într-o „carte,

despre care pot mărturisi cei care sunt aproape

De Allah” (83:20-21)

O slavă prin care ochii să ni se poată odihni

atunci când vederea va fi fulgerată,

prin care feţele să ni se lumineze,

atunci când feţele vor fi întunecate;

O slavă prin care să putem fi mântuiţi de focul arzător al lui Allah,

şi prin care să putem intra în vecinătatea ocrotitoare a lui Allah;

O slavă prin care să-i putem vedea pe îngerii din apropierea Sa

şi prin care să ne putem alătura profeţilor

şi trimişilor Săi

într-un sălaş al veşniciei din care nu vom fi alungaţi,

într-o locuinţă a milostivirii Sale neschimbătoare.

Slavă lui Allah,

Care a ales pentru noi calităţi frumoase ale creaţiei Sale,

Care ne-a dăruit lucrurile plăcute din ceea ce a pus El la dispoziţie,

Şi ne-a dat meritul de a stăpâni asupra tuturor celorlalte creaturi:

Fiecare creatură a Sa este supusă nouă

prin puterea Sa

Şi se apleacă în faţa noastră, prin autoritatea Sa.

Slavă lui Allah,

Care a ferecat porţile nevoilor noastre,

Lăsând-o deschisă doar pe cea care duce la El.

Aşadar, cum L-am putea preaslăvi?

Când I-am putea mulţumi cu adevărat?

Cu adevărat, când?

Slavă lui Allah,

Care a aşezat în noi organele care se dilată,

ne-a înzestrat cu cele care se contractă,

ne-a făcut să ne bucurăm de energia vieţii,

ne-a dat mădularele cu care putem munci,

ne-a hrănit cu bunătăţile puse la dispoziţie de El,

ne-a scăpat de nevoi prin binefacerile Sale

şi ne-a scăpat de nevoi prin bunătatea Sa.

Apoi, El ne-a dat poruncile Sale,

ca să ne încerce supunerea faţă de El

şi ne-a oprit de la cele neîngăduite, pentru a vedea cât de recunoscători Îi suntem.

Iar noi ne-am întors de la calea poruncilor Sale

şi ne-am împotrivit Lui, neţinând seama de cele care ne-a prevenit.

Cu toate acestea, El nu s-a grăbit să ne pedepsească,

Nici să arate mânia Sa.

Nu, El a avut răbdare cu noi în mila Sa, în dărnicia Sa,

Aşteptând să ne întoarcem (la El), prin îngăduinţa şi blândeţea Sa.

Slavă lui Allah,

Care ne-a arătat calea spre căinţă,

la care nu am fi putut să ajungem decât prin bunătatea Sa,

chiar dacă aceasta ar fi singura binecuvântare,

Primită de la El,

Judecata Sa ar fi bună,

Binefacerea Sa ar fi mare,

Iar darul primit de la El, imens,

Pentru că cei de dinaintea noastră

Nu s-au căit.

El a ridicat de pe umerii noştri

ceea ce noi nu am avut putinţa să purtăm,

ne-a încărcat numai potrivit puterilor noastre,

ne-a impus numai ceea ce este uşor

şi nu ne-a lăsat să avem vreo scuză sau vreun pretext.

Aşadar cel care piere dintre noi,

Piere în ciuda (voii) Lui,

Iar cel fericit, care izbândeşte dintre noi, este cel care I se roagă Lui.

Iar slava Îi aparţine lui Allah,

Împreună cu toate laudele îngerilor Săi, care se află cel mai aproape de El,

cu laudele creaturilor socotite de El ca fiind cele mai nobile

şi cu laudele celor care Îi sunt pe plac;

O slavă care întrece alte laude,

Pentru că Domnul nostru e mai presus de toate creaturile Sale.

Apoi, slavă Lui pentru fiecare dintre binefacerile Sale revărsate asupra noastră şi asupra tuturor slujitorilor Săi,

Atât asupra celor din trecut, cât şi asupra celor ce vor urma,

(slavă Lui pentru) toate lucrurile

pe care le cuprinde cu ştiinţa Sa

Şi pentru toate darurile Sale,

al căror număr este dublat şi întreit neîncetat şi pentru totdeauna,

până în Ziua Învierii;

O slavă nesfârşită şi care nu va înceta,

Cu laude nenumărate,

ale cărei margini nu pot fi atinse şi a cărei durată nu are sfârşit;

O slavă prin care vom deveni ascultători şi prin care vom căpăta îngăduinţa Sa

şi care va fi legătura noastră cu ceea ce Îi

Este Lui pe plac

Şi un mijloc de a căpăta iertarea Sa,

O cale spre Grădina Sa,

O pază de mânia Sa,

care ne va feri de furia Lui,

Un sprijin care ne va ajuta să ne supunem Lui

şi o piedică în calea neascultării noastre faţă de El, un ajutor în îndeplinirea datoriilor pe care le avem faţă de El;

O slavă care ne va face fericiţi

şi ne va aşeza printre prietenii Săi fericiţi

şi ne va ridica la rangul celor care au fost martirizaţi de săbiile potrivnicilor Săi,

El este un Susţinător, Vrednic de toată lauda!

Slavă lui Allah,

Care a creat noaptea şi ziua,

prin puterea Sa,

le-a despărţit, prin tăria Sa,

a rânduit pentru fiecare dintre ele o anumită limită

şi a stabilit o anumită perioadă de timp

El face ca fiecare dintre cele două să intre

în tovărăşia celeilalte,

şi astfel să se întrepătrundă (ziua şi noaptea),

le-a menit pe acestea pentru supuşii Săi,

ca să-i hrănească şi ca să-i facă să crească în timpul lor.

El a creat noaptea pentru ei ca să se odihnească,

în urma muncii ostenitoare,

şi a eforturilor istovitoare,

şi a făcut ca aceasta să fie pentru ei un veşmânt,

ca să se poată înveli în liniştea şi în somnul ei,

ca să poată fi învioraţi şi întăriţi,

şi ca să poată afla în ea plăcere şi pasiune.

El a creat pentru ei ziua, ca aceştia să poată vedea

şi ca să poată căuta pe parcursul ei harul Său,

să găsească mijloacele de a obţine proviziile Sale

şi să cutreiere liberi pământul Său,

căutând cele necesare existenţei în această lume

şi pentru a putea dobândi cele de mai târziu, în viaţa de apoi.

Prin toate acestea El le stabileşte poziţia,

le încearcă vorbele

şi le urmăreşte starea în care se află în momentele în care Îl ascultă pe El,

etapele în care se află în îndeplinirea obligaţiilor faţă de El

şi însemnătatea pe care o acordă poruncilor Lui,

pentru a-i „răsplăti pe cei care fac răul după ceea ce fac”

şi pentru a-i „răsplăti şi pe cei care fac binele cu şi mai bine” (53:31)

O, Allah, a Ta este slava

pentru că ai făcut ca cerul să se crape de ziuă pentru noi

şi ne-ai dăruit bucuria de a vedea strălucirea zilei,

arătându-ne unde să căutăm hrana

şi păzindu-ne de năpaste.

Dimineaţa ne trezim împreună cu toate celelalte vieţuitoare,

fiecare se trezeşte pentru Tine,

cerul şi pământul şi ceea ce ai presărat în ele,

cele ce sunt nemişcate, cât şi cele care se mişcă,

cele care stau pe loc, cât şi cele care migrează,

cele ce zboară în văzduh, cât şi cele ce se ascund sub pământ.

Ne sculăm dimineaţa în strânsoarea Ta

Împărăţia şi suveranitatea Ta ne cuprind,

Voia Ta ne stăpâneşte,

umblăm încoace şi încolo,

potrivit rânduielii Tale,

şi ne întoarcem într-o parte şi într-alta,

prin porunca Ta.

Noi nu stăpânim nimic în afară de ceea ce ai hotărât Tu să stăpânim

şi nu avem nici un lucru bun în afară de ceea ce ne-ai dat Tu.

Aceasta este o zi nouă şi curată,

Un martor pregătit pentru noi.

Dacă înfăptuim binele, va pleca de la noi cu laude,

iar dacă facem răul, ne va părăsi condamnându-ne la osândă

O, Allah,

Binecuvântează-i pe Muhammad ﷺ şi pe cei din familia sa,

fă ca să ne bucurăm de buna tovărăşie a zilei

şi păzeşte-ne de a o părăsi în chip nefericit,

săvârşind vreo fărădelege

sau vreun păcat, mare sau mic!

Fă ca faptele noastre bune din timpul ei să fie

în număr mare,

scapă-ne pe parcursul ei de faptele rele,

şi umple-o cu laude şi recunoştinţă faţă de Tine,

cu răsplată şi belşug,

cu daruri şi cu binefaceri!

O, Allah,

uşurează-ne povara însemnată de Nobilii Scribi,

umple paginile cărţii noastre cu fapte bune

şi nu ne necinsti în faţa lor

din pricina faptelor noastre rele!

O, Allah,

numeşte pentru noi în fiecare oră a zilei,

o parte din ceea ce este pentru slujitorii Tăi,

o anumită recunoştinţă faţă de Tine

şi pe unul dintre martorii sinceri dintre îngerii Tăi!

O, Allah,

Binecuvântează-i pe Muhammad ﷺ şi pe cei din familia sa

şi păzeşte-ne din faţă şi din spate,

din stânga şi din dreapta noastră,

şi din toate direcţiile

cu o protecţie care ne va împiedica de la neascultare,

care ne va călăuzi spre supunerea faţă de Tine

şi care ne va ţine ocupaţi cu adorarea Ta!

O, Allah,

Binecuvântează-i pe Muhammad ﷺ

şi pe cei din familia sa

şi încununează-ne cu izbândă în această zi

şi în această noapte şi în toate zilele,

ca să facem binele,

să stăm departe de rău,

să fim recunoscători pentru binecuvântările tale,

să urmăm regulile tradiţiei (sunna),

să ne ferim de inovaţii,

să îndemnăm la un comportament bun,

să oprim ceea ce nu este îngăduit,

să apărăm islamul,

să lăsăm şi să părăsim minciuna,

să ajutăm adevărul şi să-l facem să stăpânească,

să-i călăuzim pe cei rătăciţi,

să-i sprijinim pe cei slabi

şi să ajungem la cei aflaţi în necazuri!

O, Allah!

Binecuvântează-i pe Muhammad ﷺ

şi pe cei din familia sa

şi fă ca această zi să fie cea mai fericită din câte am cunoscut până acum,

să fie cel mai bun însoţitor din câţi ne-au întovărăşit

şi cel mai bun timp pe care l-am petrecut

Aşează-ne printre cei mai mulţumitori dintre cei pe care i-ai creat,

şi pe lângă care a trecut ziua şi noaptea,

printre cei mai recunoscători dintre ei,

pentru binefacerile pe care le-ai făcut,

printre cei mai statornici în orânduielile

pe care le-ai hotărât în legea divină (şaria)

şi printre cei mai neclintiţi faţă de faptele oprite despre care ne-ai prevenit!

O, Allah,

Te chem pe Tine ca Martor,

iar Tu eşti de ajuns ca Martor!

Şi chem cerul Tău şi pământul Tău ca martori,

şi-i chem pe îngerii Tăi şi pe celelalte creaturi

ale Tale, care le locuiesc,

în această zi şi în această oră,

în această noapte şi în locul meu de odihnă,

că mărturisesc că Tu eşti Allah,

în afară de Care nu mai există nici o altă divinitate,

că Tu susţii dreptatea

şi eşti Drept în judecata Ta

că eşti „bun cu robii tăi” (2:207)

„Stăpân al Împărăţiei” (3:26)

Milos faţă de creaturi

şi că Muhammad ﷺ este robul şi trimisul Tău,

cel pe care l-ai ales dintre creaturile Tale

Tu i-ai încredinţat mesajul Tău,

iar el l-a transmis

Tu i-ai poruncit să-i povăţuiască pe cei din comunitatea lui,

iar el i-a povăţuit

O, Allah,

Binecuvântează-i aşadar pe Muhammad ﷺ

şi pe cei din familia sa

mai mult decât ai binecuvântat pe oricare altă creatură a Ta!

Dă-i lui, din partea noastră, ceea ce-i cel mai bun

şi răsplăteşte-l pe el mai mult, din partea noastră

şi cu o mărinimie mai mare

decât i-ai răsplătit pe oricare dintre profeţii Tăi

din partea comunităţii sale!

Tu eşti nespus de Bun faţă de toţi,

Tu eşti Cel Care iartă mult

Şi eşti mai Milostiv decât toţi cei care au milă!

Aşadar binecuvântează-i pe Muhammad ﷺ

Şi familia sa,

Cea mai bună, curată, aleasă şi distinsă.

Ruga lui Husayn

عَلَيْهِ ٱلصَّلَاةُ وَٱلسَّلَامُ

Slavă lui Allah

a Cărui hotărâre nimeni nu o poate anula

şi al Cărui dar nimeni nu-l poate stăvili.

Nici o plăsmuire a vreunui creator nu este ca plăsmuirea Sa

şi El este Mărinimos şi le cuprinde pe toate.

El a dat fiinţă feluritelor creaturi nemaivăzute

şi a desăvârşit, prin înţelepciunea Sa, tot ceea ce a plăsmuit.

Vestitorii nu sunt ascunşi de El,

iar ceea ce se încredinţează Lui nu se pierde.

El îi răsplăteşte pe toţi cei care împlinesc ceva, îmbunătăţeşte viaţa celor mulţumiţi

şi se milostiveşte de toţi cei care se smeresc.

El pogoară binefaceri

şi Cartea atotcuprinzătoare

care răspândeşte lumină.

El aude rugile,

îndepărtează nenorocirile,

îi ridică pe unii în rang

şi îi doboară pe tirani.

Pentru că nu există nici o altă divinitate, în afară de El,

nimic nu este egal cu El,

Nimic nu este asemenea lui

„El este Auzitorul, Văzătorul” (42:11)

Cel Subtil, Cel Atoateştiutor

şi El este „Atotputernic” (5:120)

O, Allah, Tu eşti ţinta căutărilor mele,

depun mărturie cu privire la suveranitatea Ta,

recunoscându-Te pe Tine ca Domn al meu

şi la Tine mă voi întoarce.

Tu m-ai creat, prin binecuvântarea Ta, mai înainte ca

eu să fiu ceva despre care să se poată aminti.

Tu m-ai creat din pământ,

apoi m-ai aşezat în rărunchii (înaintaşilor mei)

ocrotindu-mă de nesiguranţa sorţii

şi de asprimile vremurilor şi ale veacurilor.

Am fost un călător, din rărunchi în pântece,

dintr-un timp străvechi

al vremurilor şi al veacurilor trecute.

În blândeţea, bunătatea şi milostivirea Ta faţă de mine,

Tu nu m-ai trimis în împărăţia celor necredincioşi,

în ţara celor care au rupt legământul faţă de Tine

şi care i-au socotit mincinoşi pe trimişi,

ci m-ai trimis acolo unde există călăuzire,

pe care ai orânduit-o pentru mine,

uşurându-mi drumul şi crescându-mă

pe calea călăuzirii.

Şi, înainte de aceasta, Tu ai fost Bun cu mine,

m-ai plăsmuit în îndurarea Ta

şi mi-ai dăruit multe binecuvântări.

M-ai creat la început dintr-o picătură de sămânţă lepădată

şi m-ai făcut să locuiesc în trei întunecimi,

înconjurat de carne, sânge şi piele.

Martor plămădirii mele nu m-ai făcut,

nici nu mi-ai încredinţat nimic în ceea ce mă priveşte.

Apoi m-ai scos în lume, ca să am parte de îndrumarea

pe care ai orânduit-o pentru mine,

de o călăuzire deplină şi desăvârşită.

Tu m-ai ocrotit în leagănul

în care mă aflam, prunc fiind,

mi-ai asigurat hrana,

un lapte îndestulător şi hrănitor

şi ai pus în inima doicilor dragoste pentru mine.

Tu le-ai încredinţat răspunderea creşterii mele mamelor pline de compătimire,

m-ai ocrotit de nenorocirile pricinuite de jinn-i

şi m-ai ferit de orice fel de surplus sau de lipsuri.

Tu eşti Preaînalt, o, Milostive ! O, Cel Îndurător !

Apoi, când am început să vorbesc,

ai desăvârşit mulţimea binecuvântărilor Tale faţă de mine,

m-ai crescut an de an, până la desăvârşirea fiinţei mele

şi până când am prins putere,

mi-ai arătat dovada existenţei Tale,

Insuflându-mi cunoaşterea despre Tine,

uimindu-mă cu minunile înţelepciunii Tale

şi trezindu-mi conştiinţa în faţa minunăţiilor creaţiei Tale,

pe care le-ai înmulţit şi risipit în Cer

şi pe pământ,

şi m-ai învăţat să-Ţi mulţumesc şi să Te pomenesc,

şi m-ai făcut să mă supun şi să mă închin Ţie,

căci Tu m-ai făcut să pricep ce-au adus

ai Tăi trimişi

şi m-ai făcut să accept cu uşurinţă ceea ce-Ţi este Ţie pe plac.

Ai fost Binevoitor faţă de mine în toate acestea, prin ajutorul şi bunătatea Ta.

Apoi din moment ce m-ai creat din cel mai bun pământ,

nu ai dorit, o, Allah, ca să am parte de o

binecuvântare, fiind lipsit de cealaltă.

Mi-ai oferit hrană felurită,

multe veşminte

şi copleşitoarea, minunata Ta milostivire,

bunătatea Ta veşnică faţă de mine.

Iar în cele din urmă, când ai desăvârşit fiecare binecuvântare faţă de mine

şi de la mine ai alungat necazurile toate,

ignoranţa şi îndrăzneala mea nu Te-au împiedicat

să mă călăuzeşti spre ceea ce mă va apropia

de Tine

sau să mă faci să reuşesc să mă apropii de Tine.

Căci Ţie de m-am rugat, Tu mi-ai răspuns;

dacă Ţi-am cerut, mi-ai dat;

dacă Ţi-am dat ascultare, Ţi-ai arătat mulţumirea faţă de mine,

iar dacă Ţi-am mulţumit, mi-ai dăruit

şi mai mult.

Prin toate acestea Ţi-ai desăvârşit binecuvântările şi bunătatea faţă de mine.

Aşadar a Ta fie toată Mărirea ! A Ta fie toată Mărirea !

Căci Tu eşti, Slăvitule, Cel Care dă la iveală şi Cel Care

duce înapoi şi Vrednic (eşti) de laudele toate !

Sfinte sunt numele Tale şi fără de măsură sunt

darurile Tale.

Aşadar, pe care dintre binecuvântările Tale,

o, Allah, aş putea să le înşir, socotindu-le

şi amintindu-le ?

Pentru care dintre darurile Tale aş putea

să-Ţi mulţumesc ?

Din moment ce ele, Doamne,

sunt mai multe decât ar putea număra

cei care socotesc

sau decât ceea ce pot dobândi prin cunoaştere

cei ce se încred în memoria lor.

Nenorocirile şi încercările ce de la mine le-ai întors

şi depărtat, o, Allah,

mai multe au fost decât sănătatea şi fericirea care

mi-au fost date.

Şi mărturisesc, o, Allah,

prin sinceritatea credinţei mele,

prin neclintirea convingerilor mele,

prin mărturisirea Unicităţii Tale pure şi clare

prin ceea ce este ascuns adânc în conştiinţa mea,

prin legăturile căilor luminii ochilor mei,

prin liniile frunţii mele,

prin deschizătura nărilor mele prin care respir,

prin laturile nasului cele moi,

prin căile urechilor

şi prin buzele ce acoperă şi apasă,

prin mişcările limbii când vorbesc,

prin întâlnirea dinapoi a fălcilor,

prin mătcile dinţilor mei,

prin locul în care îmi înghit hrana

şi prin care beau,

mărturie dau prin ceea ce poartă creierul meu,

şi prin căile goale ale vânelor din ceafă,

prin ceea ce se află în coşul pieptului meu,

prin ceea ce-mi susţine aorta,

prin locurile de care se prinde învelitoarea inimii mele,

(şi mărturie dau) prin bucăţelele de carne

ce-nconjoară ficatul,

prin tot ceea ce cuprind coastele mele,

prin încheieturile articulaţiilor,

prin încordarea membrelor mele mărturie dau,

prin vârfurile degetelor,

prin carnea mea,

prin sângele meu,

prin pielea mea,

prin nervii mei,

prin trecătoarea aerului, şi prin oasele mele

mărturie dau,

prin creierul meu,

prin vinele mele

şi prin toate mădularele mele,

Şi prin ce s-a împletit deasupra lor în zilele când

eram un prunc alăptat la sân şi prin ce pământul

a-ndepărtat de la mine;

dau mărturie prin somnul meu,

prin umbletul meu,

prin nemişcarea mea,

prin mişcările plecăciunilor şi prosternărilor mele,

mărturisesc prin toate acestea că,

Oricât aş fi îndurat şi oricât m-aş fi străduit,

timp de veacuri şi epoci întregi,

chiar dacă viaţa mea ar fi fost prelungită

foarte mult,

tot nu aş putea să-Ţi întorc mulţumiri

Nici măcar pentru o singură binecuvântare dintre

toate binecuvântările Tale,

decât prin îndurarea Ta,

care doar ea în sine mă obligă să-Ţi mulţumesc

cu o recunoştinţă nesfârşită şi reînnoită mereu

şi cu o veşnică şi vie slăvire.

Cu adevărat, dacă m-aş alătura celor care socotesc,

dintre creaturile Tale,

gata să numere mereu întinderea

binecuvântărilor Tale,

cele trecute sau viitoare,

prin numere n-am fi în stare s-o cuprindem sau să-i aflăm limitele.

Nu, niciodată!

Şi cum oare s-ar putea face?!

Căci Tu de veste ai dat în grăitoarea-Ţi Carte, rostitoare de adevăr:

„Dacă aţi vrea să număraţi binefacerile lui Allah, nu le-aţi putea socoti” (14:34)

Cartea Ta, o, Allah, Mesajul Tău,

spus-a Adevărul!

Iar profeţii Tăi şi trimişii Tăi au transmis revelaţia Ta

pe care le-ai pogorât-o

şi religia pe care ai stabilit-o pentru ei

şi prin ei.

Şi mărturisesc, o, Allah,

prin străduinţa şi prin hărnicia mea

şi în măsura supunerii şi a puterilor mele

şi spun, ca un credincios având neclintirea

convingerilor sale:

Laudă lui Allah! El nu şi-a dăruit Lui Însuşi fii

pentru a avea un moştenitor,

El nu are pe nimeni alături în împărăţia Sa

care să I se poată împotrivi în ceea ce făptuieşte El

„El nu are oblăduitor în faţa umilirii” (17:111)

care să-L ajute în ceea ce plăsmuieşte El.

Aşadar, slavă Lui! Slavă Lui!

„Dacă ar fi şi alţi zei în afară de Allah

în ceruri şi pe pământ,

acestea ar fi atunci cuprinse de stricăciune” (21:22)

şi ar fi năruite.

Slavă lui Allah, Cel Unic, Singurul,

„Allah ! Absolutul ! Care nu naşte şi nu Se naşte şi nimeni nu-I este asemenea” (112:2-4)

Slava e a lui Allah,

o laudă precum cea cu care Îl slăvesc îngerii

aflaţi în apropierea Sa

şi profeţii trimişi de El.

Şi fie ca Allah să-l binecuvânteze pe cel ales de el,

pe Muhammad, pecetea profeţilor,

şi să-i binecuvânteze familia sa plină de virtuţi

şi credincioasă Ţie

şi să-Şi pogoare pacea Sa asupra lor!

Husayn عَلَيْهِ ٱلصَّلَاةُ وَٱلسَّلَامُ a început a se ruga cu stăruință şi, în vreme ce lacrimi şiroiau din ochii săi, el s-a cufundat şi mai mult în invocarea sa, apoi a rostit:

O, Allah, fă-mă să mă tem de Tine

aşa cum m-aş teme dacă Te-aş vedea,

dă-mi fericirea care vine din evlavia faţă de Tine,

nu mă lăsa să fiu nefericit datorită nesupunerii

faţă de Tine,

hotărăşte prin a Ta poruncă ce-i mai bine

pentru mine

Şi binecuvântează-mă prin a Ta judecată

ca să nu-ndrăgesc grăbirea acelor lucruri pe

care Tu le-ai întârziat

şi nici amânarea acelor lucruri pe care Tu

le-ai grăbit !

O, Allah, dăruieşte sufletului meu mulţumirea,

inimii mele neclintirea credinţei,

faptelor mele – sinceritatea,

ochilor mei – lumina

şi înţelegerea profundă a religiei.

Fă-mă să mă bucur de mădularele trupului meu,

fă ca auzul şi văzul meu să fie cei doi moştenitori ai mei,

ajută-mă să-l înfrunt pe cel care mă nedreptăţeşte

şi să-mi văd dreptatea şi dorinţele împlinite,

alinându-mi astfel ochii.

O, Allah, îndepărtează necazurile,

acoperă-mi defectele,

iartă-mi greşelile,

înlătură diavolul meu,

şterge-mi datoria

şi dă-mi, o, Allah, locul cel mai de seamă

în lumea de apoi şi în astă lume!

O, Allah, a Ta este Lauda toată,

pentru că m-ai creat şi m-ai făcut să aud şi să văd

şi a Ta este toată Slăvirea

pentru că m-ai plăsmuit şi m-ai făcut o creatură

nevătămată,

arătându-Ţi astfel îndurarea faţă de mine,

în vreme ce Tu n-aveai trebuinţă de facerea mea.

Doamne, din moment ce m-ai creat

şi apoi mi-ai îndreptat fiinţa;

Doamne, deoarece m-ai crescut

şi mi-ai desăvârşit înfăţişarea;

Doamne, întrucât mi-ai făcut tot binele

şi mi-ai dat bunăstare şi pace în suflet;

Doamne, fiindcă m-ai păzit

şi mi-ai dat cununa izbândei;

Doamne, din moment ce m-ai binecuvântat

şi apoi m-ai călăuzit;

Doamne, pentru că m-ai ales

şi mi-ai dat din fiecare lucru bun;

Doamne, întrucât mi-ai dat să mănânc şi să beau;

Doamne, fiindcă m-ai îmbogăţit

şi m-ai îndestulat;

Doamne, din moment ce m-ai sprijinit

şi m-ai înălţat;

Doamne, fiindcă m-ai înveşmântat

cu al Tău acoperământ curat,

netezindu-mi calea prin lucrarea Ta întreagă,

binecuvântează-l pe Muhammad ﷺ şi binecuvântează neamul lui Muhammad,

ajută-mă să înfrunt potrivniciile vremurilor,

nenorocirile din timpul nopţii şi al zilei,

izbăveşte-mă de grozăviile acestei lumi

şi de caznele lumii de apoi

şi cruţă-mă de răul ce-l fac

pe pământ răufăcătorii !

O, Allah, iar cât priveşte lucrurile de care

eu atât mă tem,

scapă-mă de ele

şi cât priveşte lucrurile de care caut să mă feresc,

păzeşte-mă de ele !

Veghează-mi sufletul şi credinţa,

apără-mă în timpul călătoriilor mele,

dă-mi un moştenitor al familiei şi al averii mele,

binecuvântează-mă în cele ce mi-ai dăruit,

ajută-mă să am sufletul smerit,

înalţă-mă în ochii oamenilor,

Păzeşte-mă de relele venite din partea oamenilor

şi a jinn-ilor,

nu mă necinsti din pricina păcatelor mele,

nu mă ruşina pentru tăinuitele mele metehne,

nu mă încerca pentru faptele mele,

nu mă lipsi de binecuvântările Tale

şi nu mă încredinţa altcuiva în afară de Tine !

O, Allah, în a cui seamă să mă laşi ?

În seama vreunei rude ? Aceasta s-ar depărta de mine.

În seama vreunui străin? Acesta s-ar uita la mine fără bucurie.

Ori în seama acelora ce m-ar privi cu-ngâmfare?

Dar Tu eşti Domnul meu şi Stăpânul treburilor mele.

Ţie mă voi plânge în surghiunul meu şi în pribegia

mea, când sunt departe de casă,

iar cel căruia i-ai dat putere asupra mea

mă dispreţuieşte.

O, Allah, nu-Ţi coborî aşadar mânia asupra mea!

Dacă Te mânii pe mine,

nu-mi va purta nimeni de grijă.

Slavă Ţie!

Paza Ta este mult mai cuprinzătoare,

aşadar, Te rog pe Tine, Doamne,

în numele luminii Feţei Tale, prin care sunt

luminate cerurile şi pământul,

prin care sunt înlăturate întunecimile

şi prin care au fost îndreptate faptele neamurilor

din vechime şi ale celor de mai târziu,

să nu mă laşi să mor în timp ce mânia Ta

este asupra mea,

Nu-Ţi coborî furia împotriva mea !

Caut plăcerea Ta şi să-Ţi fiu pe plac

ca să fii Mulţumit de mine înainte de aceasta.

Nu există altă divinitate în afară de Tine, Domn al Pământului Sfânt,

al Locului Sfânt,

şi al Casei celei Vechi

asupra căreia coborât-ai binecuvântări

şi pe care ai făcut-o un loc de credinţă şi de pelerinaj pentru omenire.

O, Cel Care, prin a Sa îndurare, iartă păcatele cele mai mari !

O, Cel Care-mi asigură hrana în vremea necazului meu !

O, Cel Care-mi ţine tovărăşie în singurătatea mea!

O, Cel Ce eşti sprijinul meu în nenorocirea mea!

O, Binefăcătorul meu care mă umpli de binecuvântări!

O, Zeul meu şi Zeul înaintaşilor mei,

Avraam, Ismael, Isaac şi Iacob!

Domnul Lui Gavriil, al lui Mihail

şi al lui Serafiel !

Domnul lui Muhammad, Pecetea Profeţilor,

şi al casei sale, al celor aleşi !

Cel Care a revelat Tora, Evanghelia, Psalmii şi Legea

şi Pogorâtor al literelor Kaf, Ha, Ya, Ayn, Sad, Ta,

Ha’, Ya-Sin şi al înţeleptului Coran!

Tu eşti peştera în care mă adăpostesc când

drumurile mă sufocă în ciuda lărgimii lor

şi când pământul, cu toată întinderea sa, este prea strâmt pentru mine.

A Ta Îndurare de n-ar fi, m-aş număra şi eu printre

cei pieritori,

Tu eşti Cel Care-mi şterge greşelile.

Dacă nu ai fi Tu Cel Care să mă acopere,

aş fi printre cei făcuţi de ocară;

Tu mă întăreşti, ajutându-mă împotriva

vrăjmaşilor mei

şi de n-ai fi fost reazemul meu, aş fi fost şi eu

printre cei învinşi.

O, Cel Care stăpâneşte măreţia şi slava,

astfel că prin puterea Lui sunt puternici prietenii Săi !

O, Cel înaintea căruia toţi regii îşi pun jugul smereniei

de teama puterii Lui copleşitoare!

„El ştie trădarea ochilor şi ceea ce ascund inimile” (40:19)

şi cele nevăzute aduse de vremuri şi de soartă.

O, Cel despre Care nimeni nu ştie cum este,

în afară de El Însuşi!

O, Cel despre Care nimeni nu ştie ce este,

în afară de El Însuşi!

O, Cel pe Care nu-L cunoaşte nimeni,

în afară de El Însuşi!

O, Cel Care a aşezat uscatul pe apă şi a făcut ca aerul

să formeze cerul!

O, Cel Căruia Îi aparţin cele mai nobile Nume!

O, Cel a Cărui bunătate nu se va micşora niciodată!

O, Cel Care ai făcut ca Iosif să fie dus în deşert,

apoi l-ai scos din fântână

şi l-ai făcut rege după ce fusese rob!

O, Cel Care l-ai făcut să se întoarcă la Iacob după ce

„ochii săi se albiră de mâhnirea care-l copleşise” (12:84) !

O, Cel Care a înlăturat necazul şi suferinţa lui Iov

şi l-a împedicat pe Avraam să-şi jertfească fiul,

după ce ajunsese la o vârstă înaintată şi i se scursese viaţa !

O, Cel Care a răspuns rugii lui Zaharia

şi i l-a dăruit pe Ioan,

nelăsându-l singur şi fără urmaşi!

O, Cel Care pe Iona din burta peştelui l-a scos!

O, Cel Care a despărţit marea pentru fiii lui Israel,

iar apoi de rău i-a mântuit

şi i-a înecat pe Faraon şi oştirile sale!

O, Cel Care trimite vânturi vestitoare ale milei Sale!

O, Cel care nu Se grăbeşte să pedepsească pe acelea

dintre creaturile Sale care nu I se supun!

O, Cel Care i-a izbăvit pe vrăjitori după ce aceştia Îl tăgăduiseră îndelung!

Înainte de aceasta, ei se bucuraseră de binecuvântările Lui,

se hrăniseră din proviziile date de El

şi se închinaseră altcuiva în afară de El.

Ei I se împotriviseră, Îl tăgăduiseră,

socotindu-i mincinoşi pe trimişii Săi.

O, Allah !

O, Cel Care eşti Începătorul tuturor lucrurilor şi

Făuritor fără de seamăn!

O, Cel Veşnic şi fără de sfârşit!

O, Cel Viu când nimic nu avea viaţă!

O, Cel Care îi însufleţeşte pe cei morţi!

„O, Cel Ce stă după fiece suflet ca martor a ceea ce agoniseşte” (13:33)!

O, Cel faţă de Care mică a fost recunoştinţa mea

şi, cu toate acestea, El nu m-a lipsit de nimic!

Păcatul meu mare a fost, dar El de ocară

nu m-a făcut!

El m-a văzut săvârşind fapte de nesupunere,

dar nu m-a făcut să ajung rău famat!

O, Cel Care a avut grijă de mine în copilărie!

O, Cel Care mi-a asigurat mijloacele de trai

la maturitate!

O, Cel ale Cărui daruri nu pot fi socotite

şi ale Cărui binecuvântări nu pot fi răsplătite !

O, Cel Care a scos în calea mea ceea ce este bine

şi ceea ce este drept,

iar eu L-am răsplătit cu răutate şi neascultare !

O, Cel Care m-a condus la credinţă înainte ca să ajung să-I fiu recunoscător pentru darurile şi îndurarea Sa !

O, Cel pe Care L-am strigat când am fost bolnav,

iar El m-a vindecat;

când am fost despuiat,

iar El m-a îmbrăcat;

când am fost flămând,

iar El m-a îndestulat;

când am fost însetat,

iar El mi-a dat să beau;

când am fost batjocorit,

iar El m-a înălţat;

când am fost neştiutor,

iar El m-a învăţat;

când am fost singur,

iar El mi-a dat urmaşi;

când am fost departe,

iar El m-a făcut să mă întorc;

când am fost sărac,

iar El m-a îmbogăţit;

când am avut nevoie de ajutor,

iar El m-a sprijinit;

când am fost bogat,

iar El nimic nu mi-a luat.

Eu nu Te-am pomenit şi nu Te-am invocat pe Tine în

toate aceste împrejurări

dar Tu m-ai făcut să încep să Te chem.

A Ta este slava şi recunoştinţa !

O, Cel Care a trecut cu vederea greşelile mele,

mi-a alinat suferinţa,

mi-a ascultat rugăciunea,

mi-a acoperit defectele,

mi-a iertat păcatele,

mi-a îndeplinit dorinţele

şi m-a ajutat împotriva vrăjmaşului meu!

De ar fi să socotesc binecuvântările Tale,

darurile şi binefacerile bunătăţii Tale,

în stare nu aş fi pe toate să le-nşir.

O, Păzitor al meu !

Tu eşti Cel Care a fost Îngăduitor,

Tu eşti Cel Care m-a binecuvântat,

Tu eşti Binefăcătorul meu,

Tu eşti Cel Care a fost Bun,

Tu eşti Cel Care a fost Darnic,

Tu eşti Cel care m-a desăvârşit,

Tu eşti Cel Care mi-a dat cele trebuitoare vieţii,

Tu eşti Cel Care m-a încununat cu izbândă,

Tu eşti Cel Care m-a înzestrat,

Tu eşti Cel Care m-a îmbogăţit,

Tu eşti Cel Care m-a îndestulat,

Tu eşti Cel Care m-a adăpostit,

Tu eşti Cel Care mi-a dat îndeajuns,

Tu eşti Cel Care m-a călăuzit,

Tu eşti Cel Care m-a păzit de păcate,

Tu eşti Cel Care mi-a acoperit păcatele,

Tu eşti Cel Care m-a iertat,

Tu eşti Cel care a trecut cu vederea,

Tu eşti Cel Care mi-a făcut loc pe pământ,

Tu eşti Cel Care m-a înălţat,

Tu eşti Cel Care m-a susţinut,

Tu eşti Cel Care m-a sprijinit,

Tu eşti Cel Care m-a întărit,

Tu eşti Cel Care m-a ajutat,

Tu eşti Cel Care m-a vindecat,

Tu eşti Cel Care mi-a dat bunăstare,

Tu eşti Cel Care m-a cinstit.

Binecuvântat eşti Tu şi Preamărit !

Aşadar a Ta este slava în veci

şi către Tine se îndreaptă recunoştinţa noastră

mereu şi pentru totdeauna!

Aşadar eu, o, Allah îmi mărturisesc păcatele,

Rugându-Te să mi le ierţi!

Eu sunt cel care a săvârşit răutăţi,

eu sunt cel care a făcut greşeli,

eu sunt cel care a vrut să păcătuiască cu bună ştiinţă,

eu sunt cel care a fost neştiutor,

eu sunt cel care a fost nepăsător,

eu sunt cel care a fost delăsător,

eu sunt cel care s-a bizuit pe altcineva

în afară de Tine,

eu sunt cel care a păcătuit cu bună ştiinţă,

eu sunt cel care a vorbit în van,

eu sunt cel care nu şi-a ţinut cuvântul dat,

eu sunt cel care şi-a mărturisit păcatele

şi eu sunt cel care a recunoscut binecuvântările

pe care mi le-ai dat,

iar apoi m-am întors la păcatele mele.

Drept urmare, iartă-mi mie pentru acestea.

O, Cel Căruia păcatele slujitorilor Săi

nu-I pot dăuna cu nimic

şi Care n-are trebuinţă de supunerea lor!

El dă izbândă prin ajutorul şi îndurarea Sa

oricăruia dintre ei care lucrează întru dreptate.

Aşadar ale Tale sunt laudele,

Domnul şi Zeul meu!

Zeul meu, Tu mi-ai poruncit, iar eu nu m-am supus

şi m-ai prevenit, iar eu pe cele oprite le-am făcut !

Astfel că acum nu am nici o îndreptăţire

ca să-mi pot cere iertare,

nici vreo putere pe care să mă bizui.

Atunci prin ce mijloace să mă întorc la Tine, o,

Păzitorul meu ?

Cu ce, cu urechile mele ?

Sau cu ochii mei ?

Sau cu limba mea ?

Sau cu mâinile mele ?

Sau cu picioarele mele ?

Nu sunt acestea toate binecuvântările Tale,

de Tine date mie ?

Iar eu Te-am nedreptăţit cu fiecare dintre ele,

prin neascultarea mea, o, Păzitorul meu!

Ale Tale sunt dovezile şi mărturiile împotriva mea.

O, Cel Care mi-a ascuns păcatele în faţa părinţilor,

ca nu cumva aceştia să mă alunge

şi în faţa rudelor şi a fraţilor mei, ca nu cumva ei

să mă mustre,

şi de regi, ca nu cumva aceştia să mă pedepsească!

Că de-ar fi văzut ei la mine ce ai văzut Tu, o,

Păzitor al meu,

ei nu mi-ar fi dat nici un răgaz,

ci m-ar fi părăsit şi s-ar fi îndepărtat de mine.

Aşadar, iată-mă, o, Allah,

stând dinaintea Ta, Doamne,

smerit, umil, strâmtorat, dispreţuit,

nu am nici o îndreptăţire

ca să-mi pot cere iertare,

nici vreo putere pe care să mă sprijin !

Nu am nici o dovadă prin care să-mi pot

vădi nevinovăţia,

nici nu pot spune că n-am comis păcate

şi că n-am săvârşit răutăţi.

Iar tăgăduirea acestora, de-ar fi să le tăgăduiesc,

Păzitor al meu, nu mi-ar fi de nici un folos.

Şi cum de-aş putea tăgădui vreodată acestea?!

Pentru că toate mădularele mele sunt împotriva mea

mărturisitoare

de cele de mine făcute.

Şi ştiu în chip statornic şi fără nici o îndoială

că-mi vei cere socoteală pentru aceste fapte rele

şi că Tu eşti Judecătorul Cel Drept, care pe nimeni

nu nedreptăţeşte.

A Ta judecată mă prăpădeşte şi-aş vrea să fug de-a Ta dreptate.

Dacă mă pedepseşti, o, Zeul meu,

este din pricina păcatelor mele

pe care le-am săvârşit după ce mi-ai arătat dovada,

iar dacă mă ierţi, este datorită îngăduinţei, îndurării şi bunătăţii Tale.

„Nu este alt zeu în afară de Tine! Mărire Ţie! Eu am fost dintre nedrepţi” (21:87)

Nu există altă divinitate în afară de Tine! Slavă Ţie !

Cu adevărat, sunt unul dintre cei care se roagă pentru iertare.