Gog şi Magog

***

Yajuj şi Majuj

Etimologic Gog şi Magog sunt cuvinte care nu provin din limba arabă însă care se regăsesc în Coran. Primul care a folosit aceşti termeni, după relatările lui Ibn Abd al-Barr, a fost Iafet, fiul lui Noe.

Abu Sa’id al-Khudri a relatat că Profetul  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a spus:

Allah va spune (în Ziua Învierii): O, Adam! şi Adam va răspunde: Iată-mă, răspund chemării Tale, toată Bunătatea se află în Mâinile Tale.

Allah va spune: Scoate afară oamenii Focului

Şi Adam va întreba: O, Allah! Cât de numeroşi sunt oamenii Focului?

Allah va spune: Dintr-o mie, 999.

În vremea aceea copiii vor avea părul încărunţit, fiecare femeie însărcinată îşi va pierde sarcina şi omenirea se va resimţi ca şi cum ar fi ameţită de băutură, deşi nu va fi aşa, şi cumplită va fi mânia lui Allah.

Companionii Profetului  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) au întrebat: O, Trimis al lui Allah! Cine este acela (care este aşteptat)?

El  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) va răspunde: Veseliţi-vă cu bucurie mare; o persoană va fi dintre voi şi o mie vor fi dintre Iagog şi Magog.

Abu Sa’id a relatat că Trimisul lui Allah  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a spus:

Pe Cel în Mâinile Căruia se află viaţa mea, nădăjduiesc că veţi constitui o pătrime din locuitorii Paradisului. Noi L-am preaslăvit şi L-am preamărit pe Allah. El  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a spus din nou: Pe Cel în Mâinile Căruia se află viaţa mea, îmi doresc să formaţi o treime din locuitorii Paradisului. Noi l-am preslăvit şi preamărit pe Allah. El  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a zis încă o dată: Pe Cel în Mâinile Căruia se află viaţa mea, îmi doresc ca voi să formaţi jumătate din locuitorii Paradisului. Similitudinea acestora este precum un fir de păr alb pe blana unui taur negru.

Iagog şi Magog sunt două mari neamuri care se regăsesc atât în escatologia islamică, cât şi în cea iudeo-creştină. Biblia, ca şi scrierile islamice, leagă aceste neamuri de partea nord-estică a lumii străvechi din care în anumite etape ale istoriei au migrat prin invazii şi năvăliri popoare războinice barbare. Aceste neamuri care aparţin triburilor sălbatice din partea de est şi nord-est a Asiei, au atacat regatele şi imperiile din Orientul Mijlociu şi Europa devastându-le. În conformitate cu Geneza, seminţia şi urmaşii lui Noe erau descendenţii lui Iafet, unul dintre fii al lui Noe, aspect cu care istoricii musulmani sunt de asemenea de acord. După cartea lui Iezechiel 38 şi 39 din Biblie aceştia locuiau în teritoriile din Meschech (Moscova) şi Tubal (Asia mică).

Ezechiel 38:1-4

Fost-a cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis: * „Fiul omului, întoarce-îi faţa spre Gog din ţara lui Magog, regele lui Roş, al lui Meşec şi al lui Tubal; prooroceşte împotriva lor, * Şi spune: Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Iată, Eu sunt împotriva ta, Gog, rege al lui Roş şi al lui Meşec şi al lui Tubal! * Te voi prinde, voi pune zăbale în fălcile tale şi te voi scoate pe tine şi toată oştirea ta, caii şi toţi călăreţii strălucit îmbrăcaţi, ceată mare cu platoşe şi cu scuturi, toţi înarmaţi cu săbii;

Ezechiel 39:1-8

Iar tu, fiul omului, rosteşte proorocie împotriva lui Gog şi spune: Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Iată, Eu sunt împotriva ta, Gog, prinţul lui Roş, al lui Meşec şi al lui Tubal! * Te voi ademeni şi te voi trage, te voi scoate din hotarele de la miază-noapte şi te voi aduce în munţii lui Israel. * Acolo voi scoate aurul tău din mîna stângă a ta şi voi arunca săgeţile tale din mâna dreaptă a ta. * Cădea-vei în munţii lui Israel, tu şi toate oştile tale şi popoarele cele ce sunt cu tine; şi te voi da spre mâncare la tot felul de păsări de pradă şi fiarelor câmpului. * Cădea-vei în cîmp deschis, căci Eu am spus acestea, zice Domnul Dumnezeu. * Şi voi trimite foc în pământul lui Magog şi asupra locuitorilor insulelor, care trăiesc fără grijă şi vor afla că Eu sunt Domnul. * Voi arăta numele Meu cel sfînt poporului Meu Israel şi nu voi mai lăsa de acum să se necinstească sfânt numele Meu şi vor ştii neamurile că Eu sunt Domnul cel sfânt în Israel. * Iată, aceasta va veni şi se va împlini, zice Domnul Dumnezeu; aceasta este ziua aceea de care am grăit Eu.

După spusele istoricului evreu Josephus, descrierea corespunde poporului sciţilor, iar teritoriile ocupate de ei se răspândeau în partea de nord şi de est a Mării Negre. După spusele lui Ieronim, Magog a locuit teritoriile din partea de nord a Caucazului, în vecinătatea Mării Caspice.

Biblia se referă la Magog ca fiind cel de-al doilea fiu al lui Iafet:

Geneza 10:2

Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meşec şi Tiras.

În descrierea lui Gog şi Magog din Enciclopedia evreiască se face referire la Magog ca la un alt popor, al cărui conducător este Iagog.

Josephus îi identifică pe aceştia cu sciţii, nume care descrie în accepţiunea istoricilor de un număr vast de triburi războinice asiatice. După relatările lui Ieronim, Magog a locuit în apropierea Muntelui Caucaz, în apropierea Mării Caspice. S-a stabilit că aceştia erau triburile sălbatice din Asia centrală.

Bariera stabilită de Coran şi tradiţia Profetică este faimosul zid construit între Derbend şi Darial. Este o barieră îngustă, peste care atârnă stânci, situată pe ruta principală dintre Turkestan (regiune în Asia) şi India. Acum se află în fostul teritoriu sovietic al Daghestanului.

Dovezi existente în Coran

Allah Preaînaltul şi Preamăritul a spus:

21: 96-97

Până ce vor fi lăsaţi să treacă Iagog şi Magog, şi ei se vor grăbi de pe toate înălţimile – (şi atunci) va fi apropiată promisiunea cea adevărată, iar (în Ziua de Apoi), ochii celor care nu au crezut vor fi împietriţi: Vai nouă! Am fost cu nebăgare de seamă faţă de acestea, ba am fost nedrepţi!

Descrirea din Coran a lui Gog şi Magog se referă la o invazie majoră a unor triburi războinice care vor răscoli pământul.

Acesta va fi unul dintre semnele majore ale apropierii Zilei de Apoi.

***

Allah Preaînaltul şi Preamăritul a revelat în nobilul Coran povestea lui Zul Qarnain:

18:92-99

El urmă apoi un alt drum. * Când ajunse într-un ţinut străjuit de două zăgazuri, află înapoia lor un popor care abia de înţelegea vreo vorbă. * Ei spuseră: “O, Du-l-qarnain! Gog şi Magog seamănă stricăciunea pe pământ. Îţi putem plăti un haraci ca să ridici un zăgaz între noi şi ei?” * El spuse: “Puterea pe care mi-a dăruit-o Domnul meu este binele. Ajutaţi-mă cu tărie şi voi face între voi şi ei un zid. * Aduceţi-mi bucăţi de fier până ce golul dintre cei doi munţi va fi umplut.” El spuse: “Suflaţi! până se va înteţi un foc! Aduceţi-mi alamă topită ca să o vărs deasupra.” * Gog şi Magog nu se vor putea caţăra pe acest zid şi nici nu-l vor putea găuri. * El spuse: “Aceasta este milostivenie de la Domnul meu. Când va veni făgăduiala Domnului meu, El îl va face una cu pământul. Făgăduiala Domnului meu este Adevăr!” * Îi vom lăsa, în Ziua aceea, pe oameni să se zbată şi să se lovească unii de alţii ca valurile şi când se va sufla în trâmbiţă, îi vom strânge laolaltă.

Cuvântul „Zul Qarnain” tradus ad litteram înseamnă: Cel cu două coarne, regele cu două coarne, sau împăratul celor două epoci, sau prinţul celor două esenţe.

Cine a fost Zul Qarnain? În ce perioadă şi în ce zonă a trăit? Sau urmează a se arăta?

Coranul nu oferă date concrete pentru a găsi răspunsuri clare. Însă poate nu sunt necesare obţinerea unor răspunsuri din moment ce istoria lui Zul Qarnain este tratată ca o parabolă iar perioada de timp pe care o căutăm poate fi una abstractă, revelaţia Creatorului în anumite contexte având un caracter atemporal, adică fără referire la trecut, prezent sau viitor. În mentalul colectiv s-a propagat ideea de a îl identifica pe Zul Qarnain cu Alexandru cel Mare. Alte opinii avansează ipoteza că ar fi vorba de un străvechi rege persan sau de un rege preistoric numit Himiarit, iar alte păreri sugerează că epopeea lui Zul-Qarnain este o similitudine atemporală care se repetă de-a lungul veacurilor, la fel cum invazia lui Gog şi Magog constituie, de asemenea, un scenariu care s-a repetat şi al cărui tipar se va repeta în viitorul apropiat. Pe algoritmul raţionamentului din urmă ni se sugerează că cea mai apropiată referire cu privire la invazia lui Gog şi Magog venind din spaţiul barbar răsăritean o constituie:

Năvălirea armatei chineze în Europa prin graniţele Rusiei folosind drumul mătăsii.

Însă nimic nu este sigur iar versiunile abundă.

Identificarea corectă lui Zul Qarnain a reprezentat o problemă încă din vremuri străvechi. În general învăţaţii au căzut de acord asupra lui Alexandru cel Mare, însă dacă observăm trăsăturile lui Zul Qarnain, aşa cum sunt descrise în Coran, observăm că acestea nu se potrivesc. În prezent, învăţaţii sunt înclinaţi că creadă că Zul Qarnain a fost Cirus, rege al Persiei (600-529 î.e.n.) Chiar şi aşa faptele istorice care prezintă realitatea acelor vremuri apuse nu sunt suficiente pentru a face o afirmaţie categorică.

Termenul Zul Qarnain (cel cu două coarne) era familiar evreilor deoarece la provocările lor, necredincioşii din Mecca au adresat această întrebare Profetului  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ).

Aşadar trebuie să ne îndreptăm spre cărţile evreilor pentru a afla cine a fost sau cine va fi personajul cunoscut drept „Cel cu două coarne” sau care a fost sau care va fi regatul cunoscut sub acest nume. Aceste trăsături se potrivesc cu uşurinţă lui Cirus, căci proorocul Daniel a văzut în viziunea sa că regatul Persiei şi al Mediei era precum un berbec cu două coarne în faţa regatului Greciei. Evreii îl percepeau pe Zul Qarnain ca fiind un semn bun, doarece războiul purtat de el a dus la căderea regatului Babilonului şi eliberarea evreilor de sub jugul idolatrilor.

Daniel 8:3-21

Am ridicat ochii, m-am uitat şi iată că într-un râu stătea un berbec şi avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decât celălalt şi cel mai înalt a crescut cel din urmă. * Am văzut cum berbecul împungea cu coarnele spre apus, spre miazănoapte şi spre miazăzi; nicio fiară nu putea să-i stea împotrivă şi nimeni nu putea să scape pe cine-i cădea în mână, ci el făcea ce voia şi a ajuns puternic. * Pe când mă uitam cu băgare de seamă, iată că a venit un ţap de la apus şi a cutreierat toată faţa pământului, fără să se atingă de el; ţapul acesta însă avea un corn mare între ochi. * A venit până la berbecul care avea coarne şi pe care-l văzusem stând în râu şi s-a repezit asupra lui cu toată puterea lui. * L-am văzut cum s-a apropiat de berbec, s-a aruncat încruntat asupra lui, a izbit pe berbec şi i-a frânt amândouă coarnele, fără ca berbecul să i se fi putut împotrivi; l-a trântit la pământ şi l-a călcat în picioare, şi nimeni n-a scăpat pe berbec din mâna lui. * Ţapul însă a ajuns foarte puternic, dar, când a fost puternic de tot, i s-a frânt cornul cel mare. În locul lui au crescut patru coarne mari*, în cele patru vânturi ale cerurilor. * Dintr-unul din ele a crescut un corn mic, care s-a mărit nespus de mult spre miazăzi, spre răsărit şi spre ţara cea minunată. * S-a înălţat până la oştirea cerurilor, a doborât la pământ o parte din oştirea aceasta şi din stele şi le-a călcat în picioare. *  S-a înălţat până la căpetenia oştirii, i-a smuls jertfa necurmată şi i-a surpat locul locaşului său celui sfânt. * Oastea a fost pedepsită din pricina păcatului săvârşit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pământ şi a izbutit în ce a început. * Am auzit pe un sfânt vorbind şi un alt sfânt a întrebat pe cel ce vorbea: „În câtă vreme se va împlini vedenia despre desfiinţarea jertfei necurmate şi despre urâciunea pustiirii? Până când vor fi călcate în picioare Sfântul Locaş şi oştirea?” * Şi el mi-a zis: „Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi; apoi Sfântul Locaş va fi curăţit!” * Pe când eu, Daniel, aveam vedenia aceasta şi căutam s-o pricep, iată că înaintea mea stătea cineva care avea înfăţişarea unui om. * Şi am auzit un glas de om în mijlocul râului Ulai, care a strigat şi a zis: „Gavrile, tâlcuieşte-i vedenia aceasta!” * El a venit atunci lângă locul unde eram şi, la apropierea lui, m-am înspăimântat şi am căzut cu faţa la pământ. El mi-a zis: „Fii cu luare aminte, fiul omului, căci vedenia priveşte vremea sfârşitului!” * Pe când îmi vorbea el, am căzut cu faţa la pământ leşinat. El m-a atins şi m-a aşezat iarăşi în picioare în locul în care mă aflam. * Apoi mi-a zis: „Iată, îţi arăt ce se va întâmpla la vremea de apoi a mâniei, căci vedenia aceasta priveşte vremea sfârşitului. * Berbecul pe care l-ai văzut, cu cele două coarne, sunt împăraţii mezilor şi perşilor. * Ţapul însă este împărăţia Greciei, şi cornul cel mare dintre ochii lui este cel dintâi împărat.

Drept urmare Zul Qarnain a fost sau va fi un mare conducător, ale cărui cuceriri s-au întins sau se vor întinde poate dinspre Răsărit spre Apus şi spre partea nordică cât şi sudică. Înaintea revelaţiei din Coran, au existat numeroase figuri istorice care corespundeau descrierii de „cuceritor”. Aşadar trebuie să restrângem cercetarea noastră spre alte trăsături ale lui Zul Qarnain, trăsături ce au fost specifice numai unuia dintre aceşti cuceritori. Aceste trăsături îl descriu într-o mare măsură pe Cirus, însă nu în totalitate. Deşi cuceririle sale s-au extins din Siria şi Asia Mică spre Apus şi spre Bakhtar (Peninsula Balcanică) în partea de Răsărit, nu există nici o urmă a oricare dintre marile sale expediţii înspre nord sau înspre sud, în timp ce Coranul menţionează în mod explicit o a treia sa expediţie. Cu toate acestea, această a treia expediţie nu este întru totul eliminată din discuţie, căci istoria ne asigură că în partea de nord regatul său se extindea spre regiunea Caucazului.

Acest termen este desemnat unui conducător care ar fi construit o puternică stavilă de-a lungul unui munte, menită să protejeze regatul său de asuprirea lui Iagog şi Magog. Pentru a cerceta această ipoteză, trebuie mai întâi să stabilim cine au fost Iagog şi Magog. Trebuie de asemenea să aflăm când şi de către cine a fost construită această barieră şi bineînţeles cărui teritoriu îi aparţine aceasta. În ceea ce-i priveşte pe Iagog şi Magog, este aproape stabilit cu certitudine faptul că aceştia erau triburile sălbatice din Asia Centrală, cunoscuţi fiind sub diverse nume: mongoli, timurizi, huni şi sciţi. Aceştia, încă din vremurile antice şi medievale, au năvălit asupra regatelor şi imperiilor care le mărgineau teritoriile. Este de asemenea cunoscut că puternice ziduri de apărare şi fortificaţii au fost înălţate în partea de sud a regiunii Caucazului, deşi istoria nu a stabilit până în prezent dacă au fost sau nu construite de Cirus.

În afară de trăsăturile menţionate mai înainte, Zul Qarnain este ilustrat ca fiind un drept-credincios şi un conducător nobil, căci Coranul a pus accent pe aceste trăsături mai mult decât pe toate celelalte.

Dintre toţi conducătorii din trecut, Cirus este singurul cunoscut căruia i se potrivesc aceste caracteristici, căci până şi duşmanii lui îl respectau pentru caracterul său drept. În Biblie este atestat că Cirus a fost un rege cu credinţă şi teamă de Dumnezeu, care a eliberat evreii datorită credinţei sale şi a poruncit ca Templul lui Solomon să fie reconstruit pentru slava lui Allah, Cel fără de egal.

Ezra 1:1-10

În cel dintâi an al lui Cirus, împăratul perşilor, ca să se împlinească cuvântul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cirus, împăratul perşilor, care a pus să se facă prin viu grai şi prin scris vestirea aceasta în toată împărăţia lui: * Aşa vorbeşte Cirus, împăratul perşilor: ‘Domnul Dumnezeul cerurilor mi-a dat toate împărăţiile pământului şi mi-a poruncit să-I zidesc o casă la Ierusalim, în Iuda. *  Cine dintre voi este din poporul Lui? Dumnezeul lui să fie cu el şi să se suie la Ierusalim, în Iuda, şi să zidească acolo Casa Domnului Dumnezeului lui Israel! El este adevăratul Dumnezeu, care locuieşte la Ierusalim. * Oriunde locuiesc rămăşiţe din poporul Domnului, oamenii din locul acela să le dea argint, aur, avere şi vite, pe lângă daruri de bunăvoie pentru Casa lui Dumnezeu, care este la Ierusalim!’” * Capii de familie din Iuda şi Beniamin, preoţii şi leviţii, şi anume toţi aceia al căror duh l-a trezit Dumnezeu, s-au sculat să meargă să zidească la Ierusalim Casa Domnului. * Şi toţi cei dimprejurul lor le-au dat lucruri de argint, de aur, avere, vite şi lucruri scumpe, afară de toate darurile de bunăvoie. * Împăratul Cirus a dat înapoi uneltele Casei Domnului pe care le luase Nebucadneţar din Ierusalim şi le pusese în casa dumnezeului său. * Cirus, împăratul perşilor, le-a scos prin Mitredat, vistiernicul, care le-a dat lui Şeşbaţar (Zorobabel), voievodul lui Iuda. * Iată-le numărul: treizeci de lighene de aur, o mie de lighene de argint, douăzeci şi nouă de cuţite, * treizeci de potire de aur, patru sute zece potire de argint de mâna a doua şi o mie de alte unelte. * Toate lucrurile de aur şi de argint erau în număr de cinci mii patru sute. Şeşbaţar a adus tot din Babilon la Ierusalim, împreună cu cei ce s-au întors din robie.

În lumina celor relatate mai sus, recunoaştem că dintre toţi conducătorii ce s-au aflat înaintea revelaţiei din nobilul Coran, Cirus, regele Persiei, este cel căruia i se potrivesc cel mai bine caracteristicile lui Zul Qarnain. Însă avem nevoie de mai multe dovezi pentru a determina că acesta este cu siguranţă Zul Qarnain. În orice caz, nu există alt cuceritor căruia să i se potrivească atât de bine trăsăturile revelate în nobilul Coran. Din punct de vedere istoric, este suficient să spunem că Cirus a fost un rege persan, a cărui cârmuire a început în jurul anului 549 î.e.n. În câţiva ani a cucerit regatele Mediei şi Libiei şi mai apoi a cucerit Babilonul în anul 539 î.e.n. Din acest moment, nici un alt regat puternic nu i s-a mai împotrivit. Cuceririle sale s-au extins pe de o parte spre Sind şi teritoriul cunoscut sub numele de Turkistan, iar pe de altă parte spre Egipt şi Libia, şi spre Tracia şi Macedonia, şi spre regiunea Caucazului şi Khawarizm în partea de nord.

Nobilul Coran a descris expediţia sa la 18:92-99, după cum am arătat anterior. Zul Qarnain a urmat un drum cunoscut doar de el până a ajuns la o trecătoare situată între doi munţi. Acolo a dat peste un neam de oameni care vorbea altă limbă. Cuceritorul a descoperit alte neamuri ce sunt diferite de al lui în ceea ce priveşte limbajul şi originea, însă nu sunt primitive, deoarece erau pricepuţi în lucrarea şi topirea metalului şi puteau furniza lespezi şi blocuri de fier. Puteau de asemenea topi şi arama. Din text reiese că aceste neamuri alcătuiau un popor paşnic, muncitor, obiect de invazie pentru triburile sălbatice Iagog şi Magog. Împotriva acestor triburi au fost dispuşi să-şi cumpere libertatea, plătind cuceritorului tribut în schimbul protecţiei lor. Protecţia permanentă pe care o doreau a însemnat ridicarea unei construcţii solide între munţi, acolo unde nu treceau invadatorii. Zul Qarnain nu a fost lacom şi nu a cerut un tribut greu de plătit de la o populaţie paşnică. Şi-a dat seama că puterea cu care îl înzestrase Allah implica şi anumite responsabilităţi – datoria de a-şi apăra supuşii fără a îi oprima şi a le impune biruri. Oare aceştia se vor supune şi îi vor furniza materialele necesare? Oare vor munci astfel încât să poată închidă acea trecătoare aflată între munţi cu o construcţie trainică cu porţi solide? Această stavilă nu se referă neapărat la un zid, ci mai degrabă la o poartă formată din blocuri de piatră. Am înţeles că scutul înălţat este o puternică construcţie de fier, cu porţi din fier. Glafurile porţilor au fost înălţate din lespezi sau blocuri de fier iar interstiţiile au fost umplute cu aramă topită, astfel încât să formeze o masă de metal care să nu poată fi clintită din loc. Construcţia aceasta din fier era suficient de înaltă încât să nu poată fi atacată (escaladată) şi suficient de puternică, fiind întărită cu metal, ca să reziste oricăror încercări de asediu.

Unele păreri au susţinut ideea că zidul lui Zul Qarnain se referă la faimosul Zid Chinezesc.

Acest zid însă a fost construit între Derbent şi Darial, două oraşe ale Daghestanului, în zona Caucazului, teritoriu ce se întinde între Marea Neagră şi Marea Caspică. Între Marea Neagră şi Darial există munţi înalţi, cu trecători înguste care nu permit trecerea  unei armate numeroase. În istorie hoardele barbare din nord au invadat şi au distrus terenurile sudice trecând prin aceste locuri, iar conducătorii persani care se temeau de invadatori au fost nevoiţi să construiască, pentru a se putea apăra, un zid puternic, care avea următoarele dimensiuni: 80 de km lungime, 870 m înălţime şi 300 m lăţime. Încă şi astăzi se pot vedea ruinele acestuia. Cu toate că din punct de vedere istoric nu s-a stabilit cine a construit acest zid, istoricii şi geografii musulmani sunt de părere că acesta a fost  zidul înălţat de Zul Qarnain, deoarece rămăşiţele sale se potrivesc cu cele descrise de nobilul Coran.

Ibn Jarir Tabari şi Ibn Kathir au însemnat acest eveniment. Iaqut a făcut referire la el după cucerirea Azerbaidjanului. Omar l-a trimis pe Suraqa bin Amr, în anul 22 hijri, într-o expediţie la Derbent. Cel din urmă l-a numit pe Abd ar-Rahman bin Rabi’a conducător al avangărzii sale. Când Abd ar-Rahman a intrat în Armenia, conducătorul Shehrbraz l-a întâmpinat. Apoi în momentul în care Abdul Rahman a dorit să înainteze spre Derbent, Shehrbraz l-a înştiinţat că îi poate informaţii complete referitoare la zidul construit de Zul Qarnain. Două sute de ani mai târziu, califul Wathiq (227-233 hijri) a trimis un grup de 50 de bărbaţi, aflaţi sub comanda lui Sallamul Tarjuman, cu scopul de a cerceta zidul lui Zul Qarnain. Aceste informaţii au fost strânse şi prezentate foarte detaliat de Iaqut în cartea Mu’jamaul Buldan şi de Ibn Kathir în al-Bidaya. Ei au notat că această expediţie a ajuns la Samara şi de acolo au ajuns la Tiflis (în prezent Tblisi) şi apoi au trecut prin as-Sarir şi al-Lan şi au ajuns în Filanşah, şi de aici au intrat în zona Mării Caspice. De aici au ajuns la Derbent şi au văzut zidul. Acest lucru arată cu claritate faptul că până şi în cel de-al treilea secol de după Hijra învăţaţii musulmani au privit acest zid al Caucazului ca fiind zidul lui Zul Qarnain.

Iaqut al-Hamawi a confirmat această opinie în nenumărate rânduri. La descrierea teritoriul din proximitatea Mării Caspice a scris:

„Acest teritoriu aparţine turcilor, ceea ce învecinează zidul lui Zul Qarnain cu Bab al-Abwab, care este numit şi Derbent.”

Referitor la acest lucru a menţionat o relatare a lui Ahmed bin Fadlan, ambasadorul califului al-Muqtadir Billah, care a oferit o descriere completă a teritoriului din zona Mării Caspice spunând:

„Caspica este numele unei ţări cu capitala la Itil (în vecinătatea Astrakhan-ului de astăzi) prin care trece râul Itil, care uneşte Caspica de Rusia şi Bulgaria”. Bab al-Abwab se numeşte atât al-Bab, cât şi Derbent, şi este destul de dificil de traversat de către cei ce vin din partea nordică spre cea sudică. În trecut acest teritoriu reprezenta o parte din regatul Nauşeruan; conducătorii persani au plătit pentru a-şi întări frontierele din această zonă.”

Dovezi din tradiţia profetică

Există mai multe relatări convenite care dovedesc venirea lui Iagog şi Magog:

Zainab, fiica lui Jahş, soţia profetului Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ), a relatat că într-o zi Trimisul lui Allah  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a venit roşu la faţă şi a zis:

Nu există altă divinitate în afară de Allah. Vai de arabi, căci o nenorocire este aproape. În zidul lui Iagog şi Magog s-a făcut astăzi o crăpătură precum aceasta. Şi el (pentru a explica acest lucru) a format un inel cu ajutorul degetului mare şi a celui arătător. Eu am întrebat: Trimis al lui Allah, vom fi distruşi în ciuda faptului că printre noi se află oameni evlavioşi, cu credinţă dreaptă? El  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a răspuns: Da, atunci când răul va predomina.

Nawwas bin Sama’n a relatat că Trimisul lui Allah  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a spus:

…şi apoi Allah va trimite neamurile Iagog şi Magog şi aceştia se vor grăbi de pe toate înălţimile. Primii dintre aceştia vor traversa lacul Ghenizaret (în Iordania) şi îl vor seca. Şi când vor trece şi ultimii, vor spune: Odată era o apă aici. Iisus şi însoţitorii săi vor fi apoi atacaţi în acest loc (la Tor şi vor fi atât de înfometaţi) încât capul unui taur le va fi mai drag decât o mie de dinari. Profetul Iisus şi însoţitorii săi se vor ruga la Allah, care va trimite asupra lor insecte (care le vor ataca gâtlejurile) şi dimineaţa vor pieri ca şi când ar fi fost o singură persoană. Iisus şi însoţitorii săi vor coborî la vale (pe pământ) şi nu vor găsi nici măcar o bucată de pământ care să nu fie plină de cadavrele lor. Atunci ei se vor ruga la Allah, care va trimite păsări ale căror gâturi se aseamănă cu cele ale cămilele bactrine şi aceştia îi vor ridica şi îl vor purta acolo unde Allah voieşte.

În altă relatare:

Iagog şi Magog vor merge până ce vor ajunge la muntele al-Khamar. Acesta este un munte din apropierea Casei Sfinte din Ierusalim. Şi vor zice: I-am ucis pe cei ce se aflau pe pământ. Să-i ucidem acum pe cei ce se află în ceruri şi îşi vor arunca săgeţile spre cer, iar acestea se vor întoarce mânjite de sânge.

În relatarea lui Ibn Hurj se spune:

Am trimis astfel de oameni (Iagog şi Magog) şi nimeni nu va îndrăzni să lupte împotriva lor.

Huzaifa bin Usaid a relatat că Trimisul lui Allah  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a venit în grabă la noi (în timp ce eram angajaţi într-o discuţie) şi a întrebat: Despre ce discutaţi? Ei (companionii) au răspuns: Discutăm despre Ziua de Apoi! Auzindu-ne a zis: Nu va veni până nu veţi vedea întâmplându-se zece semne. Şi a menţionat: fumul, Dajjal, vietatea, răsărirea soarelui dinspre apus, venirea pe pământ a lui Iisus fiul Mariei, Iagog şi Magog şi eclipse ce se vor vedea în trei locuri: una în partea estică, alta în cea vestică şi cealaltă în Peninsula Arabă, la finalul căreia va izbucni în Yemen un foc ce va mâna oamenii la locul întâlnirii lor.

Mai citeşte şi:

https://alternativaislamica.wordpress.com/2019/11/06/mesia/

În rândurile învăţaţilor musulmani persistă o întrebare importantă:

Iagog şi Magog au apărut deja sau încă nu?

Este venirea lor o parabolă repetitivă sau un fapt istoric?

Adepţii faptului istoric printre care se numără Said Qutub, au afirmat: „o stavilă” (între doi munţi) a fost găsită în vecinătatea oraşului Termez, cunoscut drept Poarta de fier. La începutul secolului al XV-lea, un învăţat german, Scildbirger, a trecut prin acea zonă şi a notat în cartea sa descoperirea. În mod asemănător, un istoric spaniol, Cla Fejo, a însemnat acest lucru în timpul peripeţiilor sale din 1403 e.n. Saied Qutub continuă: „Stavila oraşului „Poarta de fier” este situată între Samarqand şi India. Probabil este aceeaşi stavilă pe care a construit-o Zul Qarnain”.

Adepţii teoriei parabolei repetitive argumentează că toate aceste descrieri contradictorii ilustrează de fapt un eveniment de tip buclă ce are loc la anumite perioade de timp în diferite ipostaze şi care exercită un efect major asupra destinului omenirii iar elementele cheie ale profeţiei, Zul Qarnain, Gog şi Magog, stavila, neamurile care se apără de migratori, invaziile, ş.a.m.d., sunt în fapt atemporale şi se repetă sub mai multe roluri de-a lungul istoriei şi iată, acum, în viitor, aproape de sfârşitul lumii vor căpăta alte roluri; iar tiparele istorice în fapt nu sunt chei finite ale poveştii ci doar semne care ne ajută să desluşim cele ce stau să vină.

Iar Allah ştie mai bine.

***

Eclipse în trei locuri

În apropierea Zilei de Apoi vor avea loc trei eclipse. Există relatări convenite ce confirmă apariţia acestor eclipse, şi anume una în partea de est, alta în vest şi cealaltă în Peninsula Arabică.

Umm Salama a relatat că l-a auzit pe Trimisul lui Allah  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) spunând:

După moartea mea, va fi o eclipsă în partea de est, o eclipsă în partea de vest şi o eclipsă în Peninsula Arabă. Eu am zis: O, Trimis al lui Allah, aceste eclipse vor avea loc chiar dacă vor exista dreptcredincioşi? El  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a răspuns: Da, atunci când numărul celor răi va creşte.

Numai Allah este Atoateştiutor.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s