Alegerea doctorilor

Îndrumarea Profetului cu privire la căutarea celor mai buni doctori

Malik a relatat în Muwatta de la Zayd bin Aslam următoarele:

Pe timpul Profetului un om a fost rănit şi sângele din rană i s-a coagulat. El a chemat doi doctori din bani Amir pentru a-l examina. Apoi bărbatul a afirmat că Trimisul lui Allah i-a întrebat:

Cine este cel mai bun doctor dintre voi?

iar ei au răspuns: Există preferinţe în medicină, o, Trimis al lui Allah?

El a spus atunci: Cel care a trimis boala a trimis şi leacul.

Acest hadis ne sugerează că musulmanii trebuie să caute cea mai bună autoritate în fiecare chestiune întâlnită şi în subiectul oricărui domeniu, pentru că o astfel de asistenţă specializată va garanta faptul că lucrarea cu pricina se va îndeplini în mod corespunzător.

Cei care au o nelămurire referitoare la un aspect ce ţine de religie se cuvine să apeleze la un om învăţat pentru a le răspunde întrebărilor avute, spre exemplu, cei care nu sunt siguri de direcţia (qibla) spre care trebuie să se îndrepte pentru a-şi împlini rugăciunea vor merge să îi întrebe sau să-i imite pe cei care posedă cunoaşterea respectivă. În acest fel i-a creat Allah pe robii Săi, precum stolurile de păsări, fiecare urmându-se una pe cealaltă în zbor. Un alt exemplu care subliniază importanţa obţinerii celei mai bune păreri este acela al marinarilor, care atunci când călătoresc pe mare nu îşi calculează direcţia în funcţie de părerile neştiutorilor sau din auzite întrucât stabilirea cursului este o chestiune de mare importanţă.

Hilal bin Yasaf a spus:

Trimisul lui Allah a vizitat odată un om bolnav şi i-a spus: Trimiteţi după un doctor!

Un om l-a întrebat: Tu spui acest lucru, o, Trimis al lui Allah?

El  i-a răspus: Da, Allah nu a trimis o boală fără să trimită şi leacul pentru aceasta.

În Sahihan se relatează că Profetul a spus:

Allah nu a trimis o boală pe pământ fără să trimită şi leacul pentru aceasta.

Există o divergenţă de opinii cu privire la sensul cuvintelor – „a trimite boala cât şi leacul”. Unii învăţaţi susţin că a trimite pe pământ leacul înseamnă că robii lui Allah pot deveni conştienţi de antidot prin ştiinţă şi ca atare îl pot folosi.

Profetul a spus:

Aceia care îl cunosc (antidotul) sunt conştienţi de existenţa sa, iar cei care nu îl ştiu sunt ignoranţi în această privinţă.

Alte păreri afirmă că Profetul  a tălmăcit că Allah a creat aceste leacuri pe pământ în acelaşi timp cu bolile pe care le vindecă, aşa cum ni se spune şi în altă relatare:

Allah nu creează o boală fără să coboare şi leacul ei.

Un alt grup de învăţaţi susţin că această afirmaţie sugerează că Allah trimite pe pământ leacul prin intermediul îngerilor care sunt responsabili de soarta oamenilor şi care aduc poruncile referitoare la boli şi vindecări, după cum există numeroase exemple ale unor afecţiuni pornite de nicăieri sau menţinute ascunse şi vindecări similare, sau vindecări ale unor boli faţă de care medicii sunt neputincioşi; întrucât îngerii sunt responsabili de implementarea poruncilor divine asupra oamenilor. Aceleaşi păreri mai aduc în discuţie şi că majoritatea leacurilor coboară pe pământ odată cu ploaia, din moment ce ploaia este cea care face ca vegetaţia să crească iar roadele pământului constituie surse ale leacurilor; nu doar atât ploaia aduce pe pământ un număr important de minerale ce sunt indispensabile creşterii viguroase a vegetaţiei şi menţinerii echilibrului natural.

Allah are o cunoaştere deplină asupra fenomenelor naturale şi le-a orânduit într-o ordine perfectă a creaţiei; El Îşi pune la încercare robii prin tandemul dintre îmbolnăvire şi vindecare, boală şi leac. Tot El este Acela care Îşi încearcă robii prin intermediul păcatelor însă îi ajută să le şteargă prin manifestarea căinţei, prin fapte bune şi prin răbdarea demonstrată în faţa calamităţilor şi a nenorocirilor. Allah Îşi mai încearcă robii şi prin rău dar le trimite îngeri care să îi ajute prin bine. Oamenii mai sunt încercaţi prin dorinţe însă li se permite să şi le satisfacă.

Allah nu Şi-a încercat niciodată robii printr-un fenomen care să nu îşi aibă contrariul.