= Şabestari =
Grădina Tainei
گل سان رز
***
1
În numele Acelui ce-n duh iscat-a gândul
şi-a inimii făclie s-o-aprindă-apoi făcându-l.
2
În lumile-amândouă-al Său har a-adus lumină
şi haru-I preschimbat-a ţărâna în grădină.
3
Şi lumile-amândouă a Lui puternicie
creatu-le-a-ntr-o clipă, când porunci: „Să fie!”.
4
Suflând asupra Penei c-un zvâcnet al Putinţei
umplu cu mii de chipuri Tăblia nefiinţei.
5
Iar lumile-amândouă sunt rodu-unui balsam,
suflare ce născut-a şi duhul lui Adam,
6
iscându-i judecata, putinţa de-a pătrunde
pricina-a toate cele, ce-o Taină o ascunde.
7
Când se văzu că este-o fiinţă mai anume,
el se-ntrebă de-ndată: „Eu cine-s oare-n lume?”
8
Şi-atuncea dinspre parte spre Tot el o porni,
spre-a reveni pe urmă în lumea de aci.
9
Şi pricepu că lumea e doar o-nchipuire,
cum unu-n orice număr mereu e-n repetire.
10
Căci lumile-amândouă un suflu le-a creat,
ce-a revenit pe urmă de unde a plecat.
11
Venirea şi plecarea le naşte-o-nchipuire.
În fapt nici nu există plecare şi venire.
12
Se-ntoarce orice lucru l-al său izvor prea sfânt.
Văzute-ori nevăzute, doar una toate sunt.
13
Căci Dumnezeu cel Veşnic cu o suflare nouă
tot iscă şi sfârşeşte iar lumile-amândouă.
14
Dar lumile-amândouă se-ntorc iar la Cel Unic,
căci unu, -ajuns multiplu, devine iarăşi unic.
15
Iar formele multiple le naşte-nchipuirea,
căci punctul cerc devine când iute-i e rotirea.
16
Un cerc e drumul de la-nceput pân-la sfârşit,
drum ce-l străbat cei care pe lume au venit.
17
Profeţii-s călăuze pe drumu-acesta-anume,
şi caravana vieţii doar ei ştiu s-o îndrume.
18
În fruntea lor se află al nostru Mahomed.
El a premers proorocii şi-i ultimul profet.
23
Iar sfinţii ce păşit-au în timp pe-acest drumeag,
făcut-au şi popasuri, ce le-au dat în vileag.
68
Când inima-mi cerut-a Prea-naltului să-i dea
acestei cărţi un nume, i-a zis: „Grădina mea”.
69
Cum Domnul denumit-a-a mea carte o grădină,
vreau pentru ochii minţii să fie o lumină.
Islamica Republică 