1776

Aişa a relatat că cei din tribul Quraiş erau neclintiţi pentru femeia Makhazumi care furase şi au întrebat: Cine-i va spune Trimisului lui Allah despre ea?

Atunci ei au zis: Cine va avea destul curaj pentru asta, afară de Usama ibn Zaid, prietenul Trimisului lui Allah?

Atunci Usama i-a relatat şi Trimisul lui Allah a zis:

Mijloceşti asupra uneia dintre pedepsele poruncite de Allah?

Apoi s-a ridicat şi a ţinut o cuvântare în care a zis:

Ceea ce i-a dus la pieire pe înaintaşii voştri a fost chiar aceasta, că atunci când cineva dintre cei de rang mare fura ceva, ei îl cruţau; dar dacă aceeaşi crimă era săvârşită de un sărac, ei îl pedepseau după poruncă. Jur pe Allah, că dacă Fatima, fiica lui Muhammad, ar fura, aş pune să i se taie mâna.

1777

Abu Huraira a relatat că Trimisul lui Allah a zis:

Feriţi-vă să faceţi două lucruri care aduc după ele blestemul.

Însoţitorii lui au întrebat:

Trimis al lui Allah, care sunt acele lucruri care aduc blestemul?

El a răspuns:

Să vă uşuraţi pe drumuri sau pe la umbră, unde oamenii se adăpostesc şi se odihnesc.

1778

Jabir a relatat că Trimisul lui Allah a interzis urinatul în apă stătătoare.

1779

Nu’man ibn Başir a relatat:

Tatăl meu mi-a dăruit un servitor şi apoi m-a dus la Trimisul lui Allah ca să-l facă martor la aceasta.

Trimisul lui Allah a zis:

La fiecare dintre fiii tăi ai făcut un astfel de dar, aşa cum i-ai dăruit lui Nu’man?

Omul a zis: Nu.

Atunci el a zis: Ia înapoi darul acesta.

într-o altă versiune: Trimisul lui Allah a zis:

Fii atent la îndatorirea ta faţă de Allah şi fă dreptate între copiii tăi.

Tatăl meu a venit înapoi şi şi-a luat darul.

O altă versiune este: Trimisul lui Allah a întrebat: Mai ai şi alţi copii, pe lângă acesta? El a încuviinţat. Trimisul lui Allah a întrebat: Ai dăruit fiecăruia un astfel de dar? El a răspuns că nu. Trimisul lui Allah a zis: Nu voi fi martor la asta, căci este o nedreptate. El a întrebat: Nu aştepţi de la ei bunătate cum aştepţi şi de la el? Omul a zis: Da, negreşit. Trimisul lui Allah a zis: Atunci de ce nu faci daruri (şi celorlalţi copii)?

1781

Anas ibn Malik a relatat că Trimisul lui Allah a interzis ca un om din oraş să vândă pentru un om din deşert cu comision, chiar dacă este fratele lui adevărat.

1782

Ibn Umar a relatat că Trimisul lui Allah a zis:

Să nu cumpăraţi bunuri de la o caravană până ce ei nu ajung în piaţă.

1783

Ibn Abbas a relatat că Trimisul lui Allah a zis:

Să nu întâmpinaţi pe drum caravanele ce cară mărfuri, pentru a cumpăra de la ei şi omul din oraş să nu vândă pentru cel de la ţară.

Ta’us l-a întrebat: Care este înţelesul adevărat al acestor vorbe?

El a zis: Să nu lucreze ca un negustor în numele lui.

1784

Abu Huraira a relatat că Trimisul lui Allah a interzis ca omul de la oraş să fie comisionarul celui de la ţară şi a interzis să se facă oferte false, sau ca omul să facă o ofertă, în vreme ce oferta fratelui său îşi aşteaptă rezolvarea, sau ca o femeie să încerce să o facă pe sora ei să divorţeze, ca să poată să-i ia locul.

O altă versiune este: Trimisul lui Allah a interzis ca oamenii să întâmpine caravanele pe drum ca să facă negoţ cu ele şi ca un locuitor din oraş să vândă mărfuri în numele unui om de la ţară, şi ca o femeie să aştepte divorţul surorii ei; precum şi să facă oferte unul împotriva altuia şi să lege ugerul animalelor (ca să adune laptele).

1785

Ibn Umar a relatat că Trimisul lui Allah a zis:

Să nu intre cineva într-un negoţ când fratele lui face deja negoţul şi omul să nu facă o cerere în căsătorie când cererea fratelui său aşteaptă răspunsul, decât cu îngăduinţa celui din urmă.

1780

Zainab bint Abu Salmah a relatat:

Am mers la Umm Habiba, soţia Trimisului lui Allah , când a murit tatăl ei, Abu Sufyan ibn Harb. Umm Habiba a trimis după un parfum colorat în galben, sau ceva asemănător, cu care a dat pe o servitoare şi apoi şi-a frecat obrajii cu parfum şi a zis: Pe Allah, nu am nevoie de nici un parfum, ci numai din pricină că l-am auzit pe Trimisul lui Allah spunând de la amvon: Nu este îngăduit ca o femeie credincioasă în Allah şi în Viaţa de Apoi să jelească pentru un mort mai mult de trei zile, ci numai dacă i-a murit soţul, îi este îngăduit să jelească patru luni şi zece zile. Apoi am vizitat-o pe Zainab, fiica lui Jahş când a murit fratele ei şi ea a trimis după parfum, cu care s-a dat, zicând pe urmă: Pe Allah, n-am nici o nevoie de parfum, dar l-am auzit pe Trimisul lui Allah zicând de la amvon: Nu este îngăduit pentru o femeie ce crede în Allah şi în Ziua Judecăţii să jelească după mort mai mult de trei zile, afară de soţul ei (după care poate jeli) timp de patru luni şi zece zile.