36

Abdullah ibn Mas’ud a relatat:

Am trăirea că-l văd înaintea ochilor pe Trimisul lui Allah  care relata despre un profet dintre profeţi. Cei din poporul său îl batjocoreau şi îi vărsau sângele. În vreme ce-şi ştergea sângele de pe faţă, el spunea: O, Allah! iartă poporul meu, căci nu ştie ce face.

37

Abu Sa’id şi Abu Huraira au relatat că l-au auzit pe Profet  spunând: Un credincios nu este lovit niciodată de nenorocire: greutăţi, boli, supărare sau chiar griji, fără ca păcatele să-i fie ispăşite.

38

Ibn Mas’ud a zis: Am mers în vizită la Profet  pe când suferea de febră şi, atingându-l cu mâna, i-am zis: Eşti grav bolnav de febră, Trimis al lui Allah.

Profetul  a răspuns: Da, sunt de două ori mai chinuit de febră decât oricare dintre voi.

Eu am zis: Asta din pricină că răsplata ta este îndoită.

El  a răspuns că aşa era şi apoi a spus: Nici un musulman nu suferă dintr-o pricină, fie ea boală sau altceva, fără ca Allah să-i şteargă păcatele, aşa cum un copac îşi leapădă frunzele.

39

Abu Huraira a relatat că Trimisul lui Allah  a spus: Cel căruia Allah îi hărăzeşte bine, trebuie să sufere vreo nenorocire.

40

Anas a relatat că Trimisul lui Allah  a spus:

Nici unul dintre voi nu trebuie să-şi dorească moartea din cauza nenorocirilor ce cad asupra capului lui. Dacă totuşi nu se poate înfrâna, atunci să spună: O, Allah, ţine-mă în viaţă atâta vreme cât viaţa este bună pentru mine, dar trimite moartea să mă ia, dacă pentru mine aceasta este mai bună.

41

Khabbab ibn al-Art a relatat:

Ne-am prezentat la Trimisul lui Allah  cu o plângere împotriva persecuţiei ce o sufeream de pe urma necredincioşilor. El era întins la umbra Ka’bei, având sub cap o pernă făcută din pânza sa.

Noi am spus: De ce nu te rogi pentru izbânda noastră?

El  a răspuns: Între cei dinaintea noastră era un om care a fost prins şi aruncat într-o groapă, ce a fost săpată în pământ pentru el, unde i-au despicat capul în două şi i-au sfâşiat carnea de pe oase cu un pieptene de fier, dar, cu toate acestea, nu a renunţat la credinţa lui. Pe Allah, El va pune capăt acestei pricini până ce un călăreţ va călători de la San’a până la Hadramat, fără să aibă frică decât de Allah şi de lupul ce-i pândeşte oile, dar voi sunteţi prea grăbiţi.

O altă versiune este: el  îşi pusese pânza sub cap, iar noi eram chinuiţi de politeişti.

42

Ibn Mas’ud a relatat:

După bătălia de la Hunain, Trimisul lui Allah  a ales câţiva oameni să împartă prăzile de război. El  le-a dat lui Aqra ibn Habis şi lui Uyaina ibn Hissn câte o sută de cămile şi a arătat bunăvoinţă şi faţă de câteva alte persoane onorabile dintre arabi.

Cineva a zis: Această împărţeală nu este dreaptă pentru a face voia lui Allah.

M-am hotărât să-l înştiinţez pe Trimisul lui Allah  despre această (nemulţumire). Am mers la el şi l-am informat. Faţa i s-a înroşit şi a zis: Dacă Trimisul lui Allah nu face dreptate, atunci cine va face astfel? Apoi a adăugat: Allah să aibă milă de Moise căruia i s-a făcut mai mult rău decât acesta, dar el a rămas răbdător.

Când am auzit acestea, mi-am spus în sine: Niciodată nu o să-i mai dezvălui lucruri de felul acesta de-acum încolo.

43

Anas a relatat că Trimisul lui Allah  a spus:

Când Allah are un scop bun cu slujitorul Său, El îi dă pedeapsă dinainte, în lumea aceasta, dar când are un scop rău cu slujitorul Său, El se înfrânează să-i cerceteze păcatul până ce nu îi plăteşte pe deplin pentru acesta în Ziua Judecăţii.

45

Abu Huraira relatează că Trimisul lui Allah  a zis: Omul puternic nu este acela care se luptă ci acela care se stăpâneşte când îl cuprinde mânia.

46

Suleiman ibn Surad relatează că doi oameni au început să se sfădească dinaintea Profetului  şi faţa unuia dintre ei s-a înroşit de mânie iar venele gâtului i s-au umflat. La vederea acestora Trimisul lui Allah  a zis: Cunosc o zicală: dacă el ar rosti aceasta, mânia lui s-ar risipi, iar această zicală este: La Allah caut adăpost de Satana, cel blestemat. Atunci ei (companionii) i-au spus: Trimisul lui Allah îţi spune să rosteşti: La Allah caut adăpost de Satana, cel blestemat.

48

Abu Huraira a relatat că un om a cerut de la Trimisul lui Allah  să-i dea nişte sfaturi şi el a zis: Nu te mânia. Omul a repetat rugămintea de mai multe ori şi el a răspuns: Nu te mânia.

49

Abu Huraira relatează că Trimisul lui Allah  a zis: un musulman fie că este bărbat sau femeie, este pus la încercare cu privire la viaţa sa, avere şi copii până ce el sau ea ajunge dinaintea lui Allah Preaînaltul în starea în care toate păcatele lui sau ei au fost ispăşite.

47

Mu’adh ibn Anas a relatat că Profetul  a zis: Cel care îşi înghite mânia, chiar dacă are puterea de a-şi lăsa mânia să se manifeste, va fi chemat de Allah Preaînaltul, în faţa tuturor, în Ziua Judecăţii şi va putea să aleagă orice fecioară cu ochii limpezi, care îi va fi pe plac.