= Rumi =
3467
“La zugrăvit – chinezii spuneau – suntem în frunte”
Râmlenii, dimpotrivă, că ei pot să-i înfrunte.
3468
Le zise-atunci sultanul: “Vă pun de-azi-la-ncercare
şi vom vedea la urmă dreptate cine are”.
3470
“O sală vrem – cerură chinezii – şi penel!
Deasemeni şi râmlenii, o sală tot la fel!”
3471
Primiră săli vecine şi toţi câte-o unealtă.
Chinezii-n prima sală, râmlenii în cealaltă.
3472
Chinezii îi cerură sultanului culori.
Ţinute-n vistierie erau, printre comori.
3473
Le dete-atunci sultanul în fiecare zi
culorile cu care voiau a zugrăvi.
3474
Spuneau râmlenii: “Nu vrem culoare, ci lumină,
Căci ţelul trudei noastre-i de-a-nlătura rugină”.
3475
Şi-nchişi în a lor sală, ei zidul începură
să-l lustruiască până ce-ajunse faţa-i pură.
3478
La rândul lor, zugravii cei meşteri din Chitai,
sfârşindu-şi lucrul, tobe bătură cu alai.
3479
Veni apoi sultanul să vadă zugrăveala.
Vrăjiţi îi fură ochii şi le slăvi migala.
3480
Se duse-apoi să vadă ce au făcut râmlenii
trăgând încet perdeaua ce-i despărţea: vedenii.
3481
Căci tot ce zugrăviră chinezii pe-ndelete
se oglindea aicea pe-un curăţat perete.
3482
Ce dincolo văzuse, aici era mai bun.
Vrăjiţi îi fură ochii. N-am vorbe să vă spun.
3483
Râmlenii sunt sufiţii, ce ştim că nu au parte
de-adâncă-nvăţătură şi nici de multă carte.
3484
Ei inima încearcă s-o cureţe deplin
de ură, lăcomie şi de-orice gând meschin.
3485
A inimii oglindă în marea-i puritate
e gata s-oglindească imaginile toate.
3486
Iar infinita formă informă-a Celui tainic
e-n inimă-oglindită în chip deplin şi trainic.
3487
Deşi această formă a Celui ce-i prea sfânt
nu poate fi cuprinsă de ceruri şi pământ,
3488
căci margini are globul ca şi-ale bolţii arii,
a inimii oglindă, să ştii, n-are fruntarii.
3489
Gândirea amuţeşte ori face să mă-nşel
Mi-e inima cu Domnul sau inima-i chiar El.
3491
A inimii oglindă în veci o să arate
imaginile pure-n adâncu-i reflectate.
3492
Acei ce-o şlefuiră scăpat-au de culoare.
Divina frumuseţe-o privesc fără-ncetare.
Islamica Republică 