= Rumi =
2482
Credea cu înfocare un învăţat ghiduş
că cerul e ca oul, pământu-un gălbenuş.
2483
Fu întrebat: „Cum oare-acest astru de ţărână
în mijlocul boltirii e-n stare să rămână,”
2484
„precum atârnă-n aer o lampă solitară,
şi care nici nu urcă spre-nalt, nici nu coboară?”
2485
Le spuse învăţatul: „Cum cerul îl atrage
din şase părţi odată, stă-n aer ca-n găoace.”
2486
„Magnetului asemeni e-ntreg boltitul cer.
La mijloc stă pământul precum un glob de fier.”
2487
I s-a răspuns: „Cum oare vrea cerul cel curat
spre sine să atragă pământul cel spurcat?”
2488
„Din şase părţi odată respins e-acest pământ.
La mijloc el rămâne împins de câte-un vânt.”
2489
Şi tot la fel alungă desăvârşitul duh
nevrednicele duhuri, lăsându-le-n văzduh,
2490
de lumile-amândouă respinse-ntotdeauna.
Cum rătăciră Calea, n-au parte de niciuna.
Islamica Republică 