Abu Huraira a relatat că Trimisul lui Allah a ieşit într-o zi sau într-o noapte afară (din casa lui) şi a văzut că Abu Bakr şi Omar (
) erau şi ei afară.
El a zis: „Ce v-a făcut să ieşiţi afară din casele voastre la ceasul acesta?”
Ei au răspuns: „Trimis al lui Allah, foamea ne-a împins”.
La care, el a zis: „Pe Cel în mâinile Căruia se află viaţa mea, ce v-a scos pe voi afară, m-a scos şi pe mine, ridicaţi-vă”.
Ei s-au ridicat împreună cu el şi au mers (cu toţii) la casa unui susţinător, dar acesta nu era acasă. Când nevasta acestuia l-a văzut, a zis: „Eşti bine venit”, iar Trimisul lui Allah a întrebat-o: „Unde este cutare şi cutare?” Ea a răspuns: „A plecat să ne aducă apă proaspătă”.
Când omul s-a întors şi l-a văzut pe Trimisul lui Allah şi pe cei doi tovarăşi ai săi, el a zis: „Lăudat să fie Allah, nimeni nu are astăzi oaspeţi mai de vază ca mine”.
Apoi, a ieşit afară şi le-a adus un mănunchi de curmale coapte, curmale uscate şi curmale proaspete şi a zis: „poftiţi şi mâncaţi!”.
Apoi şi-a apucat pumnalul său lung pentru a tăia o capră sau o oaie. Trimisul lui Allah i-a zis: „să nu sacrifici un animal cu lapte”. El a tăiat pentru ei o oaie. După ce au mâncat din oaie şi apoi dintr-un ciorchine de struguri şi au băut pe săturate au fost mulţumiţi.
Trimisul lui Allah le-a spus lui Abu Bakr şi lui Omar (
): „Pe cel în mâinile Căruia se află viaţa mea, în Ziua Judecăţii veţi fi întrebaţi negreşit despre darul acesta. Foamea v-a împins afară din casele voastre, iar voi nu v-aţi întors până ce nu aţi avut parte de darul acesta”.