Mierea

Îndrumarea Profetului  în ceea ce priveşte  folosirea mierii

Ni se relatează în Sahihan că Abu Said al-Khudri a spus :

Un om a venit la Trimisul lui Allah  şi i-a zis :

– Fratele meu se plânge de stomac.

Profetul  a spus :

– Dă-i nişte miere!

Omul s-a dus şi s-a întors mai târziu spunând :

– I-am dat nişte miere, dar nu i-a fost de ajutor, i-a înrăutăţit starea.

Situaţia s-a repetat de trei ori, timp în care Profetul  a continuat să îi spună :

– Dă-i nişte miere.

Omul s-a întors şi a patra oară şi a spus că nu i-a fost de ajutor.

Trimisul lui Allah  atunci i-a zis :

– Allah a spus adevărul, în timp ce stomacul fratelui tău a minţit.

Mierea are o valoare medicinală imensă, deoarece îndepărtează substanţele vătămătoare ce sunt adunate în vene şi în intestine. Mierea dizolvă excesul de umezeală; este benefică dacă este ingerată, dar şi folosită ca unguent, este nespus de valoroasă pentru cei în vârstă, pentru cei ce suferă de tuse, răceală sau friguri. Mierea este nutritivă, ameliorează mişcările intestinale şi reprezintă un bun agent de conservare. În plus, mierea reduce gustul amar al altor medicamente, curăţă ficatul şi pieptul, facilitează producerea urinei şi dizolvă flegma ce însoţeşte tusea. Dacă mierea este consumată fierbinte şi este amestecată cu ulei de trandafiri, vindecă muşcăturile de animale şi efectele opiumului. Mierea amestecată cu apă este benefică pentru a ameliora efectele muşcăturii unui câine turbat şi ale ingerării ciupercilor otrăvitoare. Dacă ţinem carnea proaspătă în miere, prospeţimea sa este păstrată timp de trei luni. De asemenea, dacă dovleceii, vinetele şi castraveţii sunt ţinuţi în miere, ei se vor conserva foarte bine.

Mierea va menţine proaspete, timp de şase luni, anumite tipuri de fructe, fiind un adevărat conservant. Dacă mierea este folosită în cazurile de infectare cu păduchi, ea ucide atât păduchii, cât şi ouăle lor. De asemenea, mierea conferă fineţe şi frumuseţe părului accelerându-i creşterea. Dacă mierea este aplicată în jurul ochilor, va întări vederea slabă. Mierea albeşte dinţii, păstrează sănătatea dinţilor şi a gingiilor şi ameliorează fluxul sanguin. Ingerarea unei cantităţi mici de miere pe stomacul gol ajută corpul să elimine mucusul şi flegma. Mierea curăţă stomacul şi elimină substanţele sau amestecurile nocive, încălzeşte uşor stomacul şi deschide porii. Rinichii, prostata şi ficatul beneficiază de efecte similare în urma administrării mierii. Mierea este cea mai puţin dăunătoare substanţă dulce utilizată în tratarea ficatului şi a rinichilor.

Toate aceste beneficii menţionate sunt completate de faptul că mierea nu are nici un fel de efecte adverse şi nici nu dăunează nimănui, cu excepţia celor care suferă de bilă, dar care pot să o consume cu oţet pentru a-i neutraliza efectul negativ.

Mierea este un fel de mâncare, o băutură, un aliment dulce, un remediu, o hrană revigorantă şi o substanţă ce poate fi aplicată extern ca unguent; de asemenea, amintim de numeroasele ei valori medicinale. Nu există vreo altă substanţă mai benefică decât mierea sau de aceeaşi valoare. De aceea oamenii din vechime se bazau pe miere; cărţile lor nu conţin nici o referire la zahăr, deoarece acesta a fost descoperit în timpurile moderne.

Profetul  obişunia să bea pe stomacul gol miere amestecată cu apă. Această practică ascunde un secret minunat legat de păstrarea sănătăţii. Doar cei înzestraţi cu o înţelegere profundă vor fi în stare să recunoască un asemenea secret.

Într-un hadis relatat de Ibn Majah şi alţii aflăm că Profetul  a spus:

– Folosiţi-vă de două leacuri : mierea şi Coranul.

În acest hadis sunt reunite remediile materiale şi cele divine, leacul trupului şi cel al sufletului, remediul lumesc şi leacul ceresc.