= Partea a XIII-a =
***
Când Umar, fiul lui Saad, l-a văzut pe imamul Husayn 
în prosternare, s-a înfuriat teribil şi le-a poruncit oamenilor săi să îi dea lovitura finală în forţă, cu săgeţi, cu pietre şi cu săbiile.
Unul dintre cei care s-au apropiat de Imam pentru a-l decapita a afirmat :
– Când m-am apropiat de Husayn, fiul lui Ali, mi-am aţintit privirea asupra sa iar lumina şi luciul feţei sale mi-au captat atenţia, într-atât că mi-am uitat intenţia de a-l ucide.
Un altul care s-a repezit spre a-l spinteca a spus:
– M-am dus spre Husayn să-l omor însă lumina feţei lui şi frumuseţea sa care inspira evlavie m-au distras de la gândul ucigaş şi am dat înapoi.
într-o altă versiune :
Văzându-l pe padişah în rugăciune alt soldat, care a venit spre a-l asasina, a spus:
– Într-adevăr m-am dus să îi tai capul lui Husayn, fiul lui Ali, însă lumina privirii sale mi-a distras atenţia şi nu am mai putut să-l omor.
***
Mai mulţi au încercat să-l decapiteze dar atunci când se apropiau de el, îl auzeau pe Imam rugându-se astfel :
– „O, Prea Milostive Domn al universului, acceptă sacrifiul umil al lui Husayn !
O, Doamne, O, Doamne !”
Auzind această ultimă rugăciune, oamenii au început să se dea în lături, alţii speriaţi din rândurile din spate începând să fugă.
Văzând acestea, Umar, fiul lui Saad, le-a poruncit furios să îl execute pe Imam, atunci unul dintre ostaşi i-a spus :
– O, căpetenie, oamenilor le este teamă.
***
VA URMA
Islamica Republică 