= Rumi =
3721
De la Ali învaţă să fii mereu cinstit,
căci Leul Celui Veşnic nicicând n-a viclenit.
3722
În luptă cu ghiaurii, fu gata să-l străpungă
pe-un călăreţ potrivnic, cu spada lui cea lungă.
3723
Ghiauru-n clipa-aceea-l scuipă chiar pe pomeţi,
pe-acela ce slăvit e de sfinţi şi de profeţi.
3724
Ghiaurul îl scuipase pe cel căruia luna,
prinos de închinare i-aduce-ntotdeauna
3725
Ali într-o clipită zvârli din mână spada,
şi nu mai vru să lupte şi să-şi răpună prada.
3726
Buimac rămase-atuncea ghiaurul de-ntâmplare
De ce-avusese parte de milă şi iertare?
3727
„Tu spada ascuţită întâi mi-ai pus-o-n faţă,
şi-apoi de ce-ai zvârlit-o şi m-ai lăsat în viaţă?”
3728
„Ce ţi-a părut mai vrednic decât să mă înfrunţi,
Şi te-a făcut deodată la luptă să renunţi?”
3729
„Şi ce-ai văzut, de fost-a în stare să-ţi învingă
mânia şi-al ei fulger, abia aprins, să-l stingă?”
3730
„Reflexu-a ce văzut-ai, zărit în ochii tăi,
Aprinsu-mi-a în suflet şi-n inimă văpăi.”
3731
„Şi ce-ai văzut dincolo de al lumilor hotar,
mai vrednic decât viaţa ce mi-ai lăsat-o-n dar?”
3745
„Tu care-n întregime eşti numai văz şi duh,
Hai spune-mi ce văzut-ai ivindu-se-n văzduh?”
3746
„Străpuns-ai al meu suflet cu sabia-nfrânării,
şi mi-ai spălat ţărâna cu apa cugetării.”
3747
„Tu tainelor divine le-aduci astfel dovadă,
Căci numai Domnul singur omoară fără spadă!”
3787
Răspunse-Ali : Eu spada în slujba Lui mi-o pun.
N-ascult ce-mi cere trupul. Doar Lui eu mă supun.
3788
„Nu-s leul unei patimi, ci al lui Dumnezeu,
Şi-ntotdeauna fapta vădeşte crezul meu”
3789
„Nu eu, ci Domnu-ndreaptă săgeata către ţel.
Sunt spada, dar o trage şi-o mânuieşte El.”
3790
„Zvârlii pe drum povara a tot ce-nseamnă eu
Socot drept nefiinţă tot ce nu-i Dumnezeu.”
3791
„Eu sunt decât umbra-I. Stăpânu-mi e-acel Soare.
Nu-L tăinui cu pologul. Sunt sluga-I primitoare.”
3792
„Sunt spada încrustată cu perla-ngemănării.
Las oameni vii, nu leşuri, în toiul înfruntării.”
3793
„Nu las lucioasă spada ca sângele s-o-ndunge.
Cum poate oare vântul toţii norii-mi să-i alunge?”
3794
„Nu sunt un pai nevrednic. Un munte-s de răbdare,
De milă şi dreptate. Ce vânt l-ar smulge, oare?”
3797
„Un munte sunt, şi viaţă iscatu-mi-a Prea Sfântul,
de-aşi fi ca paiul, gândul la Domnul mi-ar fi vântul.”
3800
„Cu sabia blândeţii străpuns-am îndârjirea,
a Domnului mânie mi-a adus milostivirea.”
3802
„Cum nu doar către Domnul o clipă mi-a fost gândul,
În teacă mi-am pus spada, pe-al meu vrăjmaş cruţându-l.”
3803
„Ca numele să-mi fie Iubeşte întru Domnul,
Ca râvna mea să fie Urăşte întru Domnul”
3804
„Şi-ntreaga-mi dărnicie El dăruie-ntru Domnul,
Şi-a mea fiinţă vie Se-nfrânge întru Domnul”
3805
„Zgârcit sunt întru Domnul şi-s darnic tot la fel-
Îi aparţin cu totul. Nu-L am decât pe El.”
3806
„Tot ce-ntru Domnu-nfăptui nu-i vrerea nimănui.
Nu-i rodu închipuirii-mi, ci al vederii Lui”.
3826
„Azi, harul Celui Veşnic ţi-aduse liberarea,
Mai mare ca mânia Îi este îndurarea”
3827
„Scăpat-ai de primejdii. Divina alchimie
Schimbatu-te-a din piatră în perlă sidefie.”
3828
„Te-ai smuls din necredinţă şi dintre mărăcini
Fii trandafirul sfintei dumnezeieşti grădini!”
3829
„Suntem unul şi-acelaşi şi-aşa mereu vom fi.
Ali tu devenit-ai. Cum să-l ucid pe Ali?”
3830
„Ţi-e mai de preţ păcatul decât e o-nchinare
Ai străbătut tot cerul doar într-o fulgerare.”
Islamica Republică 