Îmboldire

= نهج البلاغة =

Predica 117

Învinuirea zgârciţilor

Voi nu v-aţi cheltuit avuţiile pentru calea Lui, Cel care v-a dăruit-o, şi nici nu v-aţi riscat vieţile de dragul Lui, Cel care le-a creat. Voi vă bucuraţi de cinstire prin Allah în rândul făpturilor Sale, însă voi nu Îl cinstiţi pe Allah în rândul făpturilor Sale. Voi ar trebui să luaţi aminte la cei ce au fost în aceste locuri înainte de voi, ca şi la fraţii voştri care s-au dus.

***

Predica 118

Răsplata celor ce săvârşesc fapte bune

Voi sunteţi sprijinitorii adevărului şi fraţi întru credinţă. Voi sunteţi pavăză în Ziua nenorocirii şi oamenii mei de încredere. Cu sprijinul vostru, eu îl lovesc pe cel ce întoarce spatele (credinţei) şi am nădejdea că cel ce vine va da ascultare. Aşadar, daţi-mi sprijinul vostru, fără de minciună şi fără de îndoială, căci – pe Allah ! – pentru oameni eu sunt cel mai bun ocârmuitor şi pentru oameni.

***

Predica 119

(ومن كلام له (عليه السلام

(وقد جمع الناس وحضّهم على الجهاد، فسكتوا ملياً، فقال (عليه السلام

مَا بَالُكُمْ أَمُخْرَسُونَ أَنْتُمْ؟ فقال قوم منهم: يا أميرالمؤمنين، إن سرتَ سرنا معك

(فقال (عليه السلام

= i-a adunat pe oameni şi i-a îmboldit la război, însă aceştia au tăcut prelung, i-a întrebat atunci : „Ce aveţi de tăceţi?” =

 = Unii dintre ei au răspuns :”Dacă tu mergi, mergem şi noi cu tine”. =

= El  may  Allaah  be  pleased  with  them le-a zis : =

Ce se întâmplă cu voi? Poate că voi nu sunteţi bine călăuziţi sau poate nu vi se arată calea cea dreaptă. Ar trebui, oare, ca în aceste împrejurări să merg, totuşi, înainte? De fapt, într-o astfel de împrejurare cineva viteaz şi preţios dintre voi, pe care eu îl voi alege, va trebui să iasă.

Răspunderile ocârmuitorului

Nu îmi stă în fire să las de izbelişte oastea, oraşul, averea publică, venitul pământului, împărţirea dreptăţii printre musulmani şi să am grijă de dorinţele celor care cer şi să urmez mulţime după mulţime, mutându-se unul după celălalt asemenea unei săgeţi fără pene ce se bălăbăneşte în tolbă.

Eu sunt osia pietrei de moară. Ea se roteşte în jurul meu, însă eu rămân în acelaşi loc. Deîndată ce eu plec, învârtirea ei o ia razna, clătinându-se sub greutatea ei. Pe Allah! Aceasta este o părere rea. Pe Allah ! Dacă nu aş fi nădăjduit în martiriu, atunci când dau faţă cu duşmanul, iar această întâlnire cu duşmanul mi-a fost poruncită, mi-aş fi văzut de drumul meu şi m-aş fi îndepărtat de voi, şi nu v-aş mai fi căutat atâta vreme cât miază-zi se va deosebi de miază-noapte.

Nu există nici un folos în mulţimea numărului vostru din pricina lipsei de unitate a inimilor voastre. Eu v-am pus pe calea cea bună, pe calea pe care nimeni nu piere, mai puţin acela ce piere din pricina lui însuşi. Acela care se ţine de această cale va ajunge în rai, iar acela ce se pierde, se va duce în foc.

***

Predica 122

(ومن كلام له (عليه السلام

قاله للخوارج، وقد خرج إلى معسكرهم وهم مقيمون على إنكار الحكومة

(فقال (عليه السلام

= spusă kharig-iţilor pe când negau ocârmuirea =

Aţi fost, oare, voi toţi împreună cu noi la Siffin?

Ei au răspuns : Unii dintre noi au fost, însă unii nu.

Emirul dreptcredincioşilor  may  Allaah  be  pleased  with  them a spus : Aşadar vă împărţiţi în două pâlcuri. Unul al celor care au fost la Siffin şi celălalt al celor care nu au fost prezenţi acolo, aşa că eu vă pot vorbi fiecăruia după cum socot eu nimerit.

Apoi a strigat la oameni :

Nu mai vorbiţi şi păstraţi liniştea şi ascultaţi la ce vă spun.

Întoarceţi-vă sufletele către mine.

Oricare din cei cărora li se cere o mărturie se cuvine să o dea potrivit celor ce el ştie despre aceasta. El  may  Allaah  be  pleased  with  them a avut, apoi, o lungă conversaţie cu ei în timpul căreia a spus :

Politica vicleană de a ridica manuscrisele coranice

Atunci când ei au ridicat Coranul prin amăgire, meşteşug, prefăcătorie şi viclenie, nu aţi spus voi, oare :

„Ei sunt fraţii noştri şi tovarăşii noştri întru primirea islamului. Ei vor ca noi să încetăm lupta şi cer ocrotire cu Cartea lui Dumnezeu – mărire Lui – ! Părerea noastră este să fim de acord cu ei şi să punem capăt necazurilor lor”?

Atunci eu v-am spus :

În această situaţie, pe din afară este credinţa, iar pe dinăuntru, duşmănia. Începutul ei este mila iar sfârşitul este căinţa.

Prin urmare, voi trebuie să rămâneţi pe poziţiile voastre, şi să fiţi neclintiţi în drumul vostru. Voi trebuie să strângeţi din dinţi (ca să vă adunaţi toate puterea) pentru război şi nu trebuie să luaţi seama la strigătele celui care strigă. Dacă i se va răspunde, el vă va duce pe un drum greşit, însă dacă este lăsat (fără nici un răspuns), va fi umilit.

Dar atunci când această sentinţă a fost îndeplinită, am văzut că aţi fost de acord. Pe Dumnezeu ! Dacă eu aş fi refuzat sentinţa, atunci nu ar fi fost obligatorie pentru mine. Şi nici Dumnezeu nu m-ar fi împovărat cu păcatul ei. Pe Dumnezeu! Chiar dacă am acceptat, eu singur sunt omul îndreptăţit de a fi urmat, căci cu siguranţă Coranul este cu mine, iar eu nu l-am părăsit niciodată, atâta vreme cât am primit tovărăşia sa.

Însuşirile luptătorilor dintre însoţitorii Profetului  sallallaahu  `alayhi  wa  sallam ( may  Allaah exalt his mention )

Noi am fost cu Trimisul lui Allah  sallallaahu  `alayhi  wa  sallam ( may  Allaah exalt his mention ) în bătălii în care cei ucişi îşi erau unii altora taţi, fii, fraţi şi alte rude. Cu toate acestea, fiece necaz şi fiece greutate ne întărea în credinţa noastră, în mersul nostru pe calea cea bună, în ascultarea Poruncii şi în îndurarea durerilor rănilor.

Pricinile luptei cu cei din Siria

Acum a trebuit să ne luptăm cu fraţii noştri întru islam, căci în islam a pătruns reaua călăuzire, strâmbătatea, îndoielile şi răstălmăcirea. Dacă noi găsim orice cale prin care Dumnezeu ne-ar putea aduna pe toţi laolaltă în neorânduiala noastră şi prin care noi ne-am putea apropia unii de ceilalţi în tot ceea ce este comun între noi, noi am accepta aceasta şi am renunţa la orice altceva.

***

Predica 127

Dezvăluirea rătăcirii kharig-iţilor

Dacă voi aţi încetat a crede că eu mă înşel, şi că am fost greşit îndrumat, atunci de ce socotiţi că oamenii obişnuiţi din poporul lui Muhammad  sallallaahu  `alayhi  wa  sallam ( may  Allaah exalt his mention ) s-au rătăcit ca şi mine, şi îi învinuieşti de relele mele, şi îi ţii drept necredincioşi, din pricina păcatelor mele? Voi vă ţineţi săbiile pe umeri şi le folosiţi şi bine şi rău. Îi confundaţi pe cei ce au săvârşit păcate cu cei care nu au păcate. Tu ştii că Trimisul lui Allah  sallallaahu  `alayhi  wa  sallam ( may  Allaah exalt his mention ) l-a ucis cu pietre pe cel căsătorit care a umblat în preacurvie, iar apoi tot el i-a rostit rugăciunea de înmormântare, şi le-a îngăduit urmaşilor lui să moştenească de la el. Tot el  sallallaahu  `alayhi  wa  sallam ( may  Allaah exalt his mention ) a tăiat (mâna) celui ce fură şi l-a biciuit pe cel căsătorit care a căzut în preacurvie, însă apoi le-a îngăduit să aibă parte de pradă, şi s-au căsătorit cu femei musulmane. Astfel, Trimisul lui  sallallaahu  `alayhi  wa  sallam ( may  Allaah exalt his mention ) Allah i-a luat să răspundă pentru păcatele lor, şi a respectat deopotrivă şi poruncile lui Dumnezeu legate de ei, însă nu le-a refuzat drepturile din islam, şi nici nu le-a îndepărtat numele de cei ce îl urmează. Cu siguranţă, voi (kharig-iţii) sunteţi cei mai răi dintre toţi oamenii, şi printre voi sunt şi aceia pe care Diavolul i-a pus în rândurile sale, aruncându-i în rătăcirea lui.

Ocolirea silniciilor de către Imamul Ali  may  Allaah  be  pleased  with  them

După mine, două feluri de oameni vor fi nimiciţi, anume, cei ce mă iubesc prea mult, iar iubirea îi îndepărtează de ceea ce este drept, şi cei ce mă urăsc prea mult, iar ura îi duce departe de ceea ce este drept. După mine, cel mai bun om este acela care ţine calea de mijloc. Aşa fie cu el şi cu marea majoritate (a musulmanilor), căci mâna (ocrotitoare) a lui Dumnezeu este deasupra tuturor. Ţineţi-vă departe de dezbinare, căci cel ce o ia razna dintre oameni cade pradă Diavolului, întocmai precum oaia cea răzleţită de turmă cade pradă lupului. Luaţi aminte! Maziliţi-l pe oricine cheamă la acest drum (al dezbinării), chiar dacă se află sub acest turban al meu!

Pricinile acceptării sentinţei

Cu siguranţă, cei doi judecători au fost aleşi spre a reînvia ceea ce Coranul reînvie şi să nimicească ceea ce Coranul nimiceşte. Reînvierea înseamnă să se unească întru el şi nimicirea înseamnă să se dezbine în temeiul ei. Dacă ne îmboldeşte Coranul către ei, se cade să îi urmăm, iar de îi împinge pe ei înspre noi, se cade ca ei să ne urmeze. Fie ca tu să nu ai nici un părinte ! (Vai ţie), eu nu ţi-am pricinuit nici o nenorocire, şi nici nu te-am dezamăgit în nimic, şi nici nu am creat confuzie. Propria voastră adunare a sugerat într-o înţelegere deplină în favoarea acestor doi bărbaţi, iar noi am fost încredinţaţi că ei nu vor trece dincolo de Coran, însă ei s-au abătut de la el, şi au părăsit adevărul, în pofida faptului că ambii îl cunoşteau bine. Această faptă de rău a fost porunca inimilor lor, şi astfel ei au purces întru ea, deşi noi am arătat că în hotărârea asupra dreptăţii şi susţinerea adevărului, ei vor evita răul din propriile păreri, ca şi greşelile din propria lor judecată.

***

Predica 146

Cauzele izbândirii islamului

În această privină, nici izbânda nici înfrângerea nu depinde de micimea sau mărimea forţelor, căci aceasta este legea lui Dumnezeu pe care El a dat-o la iveală, după cum tot El a strâns oştirea Sa pe care a pregătit-o şi a lărgit-o până a devenit ceea ce a devenit, şi a ajuns unde a ajuns. Noi avem o făgăduinţă de la Allah, iar El îşi va împlini făgăduinţa şi îşi va sprijini oastea.

Locul celui ce porunceşte este asemenea firului de aţă pentru mărgele, căci acel fir le uneşte şi le ţine laolaltă. De se rupe firul, atunci ele se vor împrăştia şi se vor pierde, şi nu vor mai fi laolaltă niciodată. Astăzi, arabii, deşi puţini la număr, sunt mulţi mulţumită islamului şi puternici mulţumită unirii lor. Fi-le osie şi învârte piatra morii cu arabii şi fi-le lor temei! Fără tine, va izbucni vâlvătaia războiului, căci de vei părăsi acest pământ arabii se vor năpusti asupra ta din toate părţile şi din toate ţinuturile. Locurile dezgolite lăsate în urma ta sunt mai însemnate pentru tine decât cele dinaintea ta!

Povaţă militară

Bagă de seamă ! Dacă perşii te vor vedea mâine, atunci ei vor spune : El este temeiul arabilor. Dacă veţi scăpa de el, vă veţi afla tihna. Astfel acesta le va spori turbarea împotriva ta şi năzuinţa lor de a te învinge. Voi spuneţi că ei s-au pornit să lupte împotriva musulmanilor. Ei bine, Allah urăşte mai mult decât voi aceasta, iar El este mai în măsură să preîntâmpine ceea ce El urăşte. Cât despre părerea voastră cum că ei ar fi în număr (mare), ei bine, noi în trecut nu am luptat bizuindu-ne pe un număr mare, ci am luptat bizuindu-ne pe sprijinul şi ajutorul lui Allah.

 

 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s