= Rumi =
3056
Un om bătu la uşa prietenului drag
O, cine eşti tu oare, om vrednic şi pribeag?
3057
„Sunt eu!” răspunse insul. ” Te du! Nu se cuvine
să stea la masa asta un om necopt ca tine”.
3058
„În focul surghiunirii finţa-ţi să se coacă,
şi n-o să mai încerce atunci să se prefacă.”
3059
Plecă de-ndată omul. Călători vreun an,
surghiunul pârjolindu-l cu focul său avan.
3060
Şi ars de-acea văpaie dar şi cu mintea coaptă,
se-ntoarse la amicu-i, să vadă de-l aşteaptă.
3061
Bătu din nou la uşă cu teamă şi-umilinţă,
ca nu cumva să-i scape iar vreo necuviinţă.
3062
Şi-l întrebă amicul : „Cine-i la uşă-acu?”
Şi omul îi răspunse : „La uşă eşti chiar tu!”
3063
Prietenul îi zise : „O, intră, eu al meu,
căci tu eşti eu şi-n casă nu-i loc pentr-un alt eu”.
3064
„Al aţei dublu capăt nu-i acului pe plac.
Cum însă-acum eşti unul, hai, intră-n acest ac!”
Islamica Republică 