Boli şi leacuri

Orice boală îşi are leacul

Muslim a relatat în Sahih că Profetul  a spus :

Orice boală îşi are leacul şi când remediul adecvat îi este aplicat bolii, ea încetează cu voia lui Allah.

Ni se relatează în Sahih că Trimisul lui Allah  a spus :

Allah nu a creat o boală fără să fi creat, pe lângă aceasta, şi leacul ei.

Imam Ahmad relatează că Usamah bin Şuraik a spus :

Eram cu Profetul  când beduinii au venit la el şi au spus : O Trimis al lui Allah, ar trebui să luăm leacuri?

El  a spus : Da, o, robi ai lui Allah, luaţi leacuri, deoarece Allah nu a creat o boală fără să nu fi creat şi leacul său, cu excepţia unei singure boli.

Ei au întrebat : Care este aceea ?

El  a spus : Bătrâneţea.

De asemenea se relatează în Musnad că Profetul  a spus :

Allah nu a trimis o boală fără să nu fi trimis şi leacul ei : oricine îl ştie (leacul), îl ştie, iar oricine nu este conştient de el (leac) nu îl cunoaşte, iar cei care nu îl cunosc nu sunt conştienţi de el.

Se relatează că Abu Khuzamah a spus :

Am zis :

O, Trimis al lui Allah, ruqya pe care le folosim, medicamentele pe care le luăm şi prevenirea pe care încercăm să o realizăm, schimbă toate acestea destinul numit de Allah ?

El  a spus : Ele sunt o parte a destinului numit de Allah.

***

Profetul  a afirmat că bolile sunt vindecate când li se aplică remediul adecvat, indicând că există un opus al oricărei creaţii şi, implicit, un antidot pentru fiecare boală.

Trimisul lui Allah  a declarat în cazul în care doi opuşi se întâlnesc, de exemplu – remediul adecvat şi boala, omul îşi revine din boală. Când remediul este administrat într-o doză mai mare decât este necesar sau când nu este remediul cerut, corpul poate dezvolta un alt tip de boală. Când doza administrată este mai scăzută decât minimul necesar, boala nu va fi vindecată, Dacă bolnavul şi boala nu sunt tratate cu medicamentul adecvat, vindecare şi recuperarea nu vor avea loc.

Pe altă parte, dacă timpul nu este adecvat vindecării sau dacă trupul este lipsit de putere sau este inadecvat medicamentului prescris, vindecarea nu va fi eficientă. Dacă toate circumstanţele sunt favorabile, vindecarea va fi cu siguranţă eficientă. Aceasta reprezintă cea mai bună explicaţie posibilă aplicabilă hadisurilor menţionate anterior.

Totuşi aceste hadisuri pot aduce o precizare în sensul că Allah nu a creat o boală care poate fi vindecată de către om, ci a trmis un leac pentru aceasta. Cei care observă diferitele substanţe şi opusul lor în această lume iar apoi le analizează efectele, natura opusă şi rezistenţa pe care o opun reciproc vor aprecia puterea sublimă, înţelepciunea eternă a ordinii divine în cantităţi. Aceasta pentru că orice în afara lui Allah are un opus, însă doar Allah Îşi este Suficient Sieşi şi Atotputernic pe când orice şi oricine sunt în nevoie de El.

În aceste hadisuri autentice li se porunceşte musulmanilor să caute şi să ia medicamente adecvate, în timp ce li se sugerează că această acţiune nu contrazice supunerea faţă de Allah, precum cel care îşi satisface foamea, setea sau reacţionează la cald sau rece. Dimpotrivă, credinţa în unicitate este împlinită prin atenuarea diferitelor vătămări. Mai mult decât atât, a te abţine să foloseşti aceste remedii sau antitoduri se află, de fapt, în contradicţie cu principiul dependenţei de Allah precum şi faţă de Poruncile şi Înţelepciunea Sa. Nefolosirea acestor remedii va slăbi încrederea noastră în Allah deşi individul ar putea crede că acestă încredere şi dependenţă sunt întărite prin abandonarea căutării unui remediu. Abandonarea remediului contrazice de fapt adevărata încredere întrucât încrederea implică existenţa speranţei căci inima robului se bizuie numai pe Allah pentru a obţine ceea ce este util pentru viaţa şi religia sa, în timp ce îndepărtează tot ceea ce îi afectează în mod negativ viaţa şi religia. Metoda corectă de a te încrede în Allah include astfel căutarea acestor beneficii destinate slujitorilor Săi.

În hadisuri sunt combătuţi cei care nu caută remedii ci pretind în schimb :

Dacă vindecarea este scrisă sau destinată, atunci leacul va fi inutil. Dacă vindecarea nu a fost predestinată, atunci leacul nu va fi folositor.

Sau :

Boala a apărut din voinţa lui Allah şi nimeni şi nimic nu poate să se opună voinţei lui Allah.

Profetul  le-a oferit oamenilor un răspuns care să le aline inima, confirmând că aceste ruqya, leacuri şi măsuri preventive fac parte toate din destinul numit de Allah. De aceea nimic nu se poate sustrage destinului lui Allah decât pin destinul prescris de Allah ; a folosi leacuri face parte din destin îndepărtând astfel o parte din destin. A pune capăt foamei, setei, suferinţelor cauzate de căldură sau frig prin satisfacerea sau liniştirea lor reprezintă o situaţie similară.

După cum Allah a revelat :

6:148

Vor zice aceia care Îi fac asociaţi [în venerare] : De ar fi voit Allah, nu I-am fi făcut asociaţi nici noi, nici părinţii noştri şi nici nu am fi oprit nimic. Tot astfel i-au învinuit şi cei de dinaintea lor de minciună [pe trimişi] până ce au gustat asprimea Noastră.

16:35

Şi zic cei care au făcut semeni [în adorare] : Dacă ar fi voit Allah, noi nu am fi adorat nimic în afară de El – nici noi, nici părinţii noştri – şi nu am fi oprit nimic altceva afară de ceea ce El a oprit. Aşa au făcut cei de dinaintea lor. Dar oare le revine trimişilor altceva decât propovăduirea limpede?

Allah a revelat :

16:36

Noi am trimis la fiecare comunitate un mesager spunând : Adoraţi-L pe Allah şi ţineţi-vă departe de falsitate! Pe unii dintre ei i-a călăuzit Allah, însă altora le-a fost hărăzită rătăcirea. Purcedeţi prin lume şi vedeţi care a fost sfârşitul celor care i-au socotit mincinoşi [pe trimişi].

***

Se poate afirma : Dacă mi-a fost sortit să produc cauza, o voi face. Altfel nu aş fi în stare nici să încep.

Răspunsul este : Ai accepta un asemenea argument de la servitorul, copiii sau muncitorii tăi dacă ei s-ar împotrivi să facă ceea ce le-ai poruncit sau dacă ar face ceea ce tu le-ai interzis?

Dacă accepţi un asemenea argument, nu ai nici un drept să îi blamezi pe cei care nu ţi se supun, care îţi fură bunurile, nu te respectă sau îţi încalcă drepturile. Dacă tu pedepseşti asemenea persoane pentru astfel de acte, atunci cum se poate folosi aceeaşi logică pentru a nega drepturile pe care Allah le are asupra ta şi poruncile Sale?

Într-o poveste iudaică ni se spune că Avraam (pacea fie asupra sa) l-a întrebat pe Allah :

O Domnul meu ! De unde vine boala ?

A grăit : De la Mine.

Ibrahim a spus : Atunci care este rolul doctorului?

A grăit : el este un om prin care am trimis şi am făcut să apară leacul.

Afirmaţia Profetului  – există un leac pentru orice boală – ar trebui să întărească încrederea bolnavului şi a doctorului, încurajându-i să caute remediul. Când bolnavul simte că există un leac pentru boala sa, în inima sa speranţa va lua locul disperării, iar poarta anticipării pozitive se va deschide larg în faţa sa. Când încrederea persoanei suferinde este întărită, diferitele puteri care există în interiorul său, energia instinctuală, sufletul vor fi de asemenea întărite. Aceste elemente vor întări la rândul lor acea parte corpului care este afecată, iar boala va fi combătută şi înfrântă cu o mai mare uşurinţă. În plus, atunci când doctorul ştie că există un leac pentru boală, el va încerca să găsească acel remediu în mod activ şi energic.