Necesitatea pomenirii

= نهج البلاغة =

Predica 183

Cunoaşterea lui Dumnezeu

Slavă lui Allah, Cel cunoscut fără a fi văzut, Cel ce a creat fără de trudă. El a creat făpturile cu puterea Sa şi a primit închinăciunea căpeteniilor mulţumită tăriei Sale. El este deasupra celor mari prin dărnicia Sa. El a făcut ca făpturile Sale să sălăşluiască în această lume şi a trimis jinn-ilor şi oamenilor trimişi care să le ridice vălul de pe ea, să îi prevină asupra nenorocirilor ei, să le înfăţişeze exemplele ei, să le arate neajunsurile ei, să îi copleşească cu învăţăminte despre schimbarea sănătăţii şi a bolilor în această lume, să le vorbească despre cele îngăduite şi cele oprite, despre tot ceea ce a făgăduit Dumnezeu celor ascultători şi celor răzvrătiţi, adică raiul şi iadul, cinstirea şi înjosirea. Eu îl slăvesc pentru El însuşi, aşa cum El doreşte să fie slăvit de către creaţia Sa. El a pus fiecărui lucru o măsură, fiecărei măsuri un răgaz, fiecărui răgaz o carte.

Însuşirile Coranului

Coranul este un poruncitor răsunător şi un tăcut grăitor. Este dovada lui Dumnezeu dinaintea făpturilor Sale. El a făcut prin el (Coran) un legământ cu ei ; i-a obligat faţă de ei înşişi şi Şi-a desăvârşit religia prin el. El l-a luat pe profetul Său după ce a terminat propovăduirea către făpturile Sale şi a legilor Sale pentru buna călăuzire cu ajutorul lui. Preamăriţi-L pe Dumnezeu după preamărirea Lui, căci El nu v-a ascuns nimic din religia Sa, nici nu a lăsat deoparte vreun lucru, din plăcere sau din ură, ci a făcut din el un reper vădit, un semn bine stabilit, de la care se revarsă un răsunet, către care vă cheamă. Mulţumirea Sa este aceeaşi pentru toată vremea ce va să vină, după cum şi nemulţumirea Sa este aceeaşi.

Povăţuirea de a fi pioşi

El v-a povăţuit să aveţi pioşenie căci El a făcut-o suprema Lui mulţumire şi ceea ce cere făpturilor Sale. Temeţi-vă de Dumnezeu care vă vede şi în mâna căruia se află chica voastră, iar zbaterile voastre, în pumnul Său. Dacă tăinuiţi ceva, El ştie. Dacă destăinuiţi ceva, El scrie. Pentru aceasta el a însărcinat îngerii de pază care nu îndepărtează nimic drept, şi nu înregistrează nimic deşart. Să ştiţi că „celui care se teme de Allah, Allah îi va asigura întotdeauna o ieşire” (65:2) din tulburări şi îi va da o lumină ca să iasă din întuneric. El îl va veşnici apoi aşa cum pofteşte sufletul său, îl va pune într-o demnitate de preacinstire la El, în casa pe care făcut-o pentru El Însuşi. Umbra ei va fi tronul Său, lumina ei, bucuria Sa, vizitatorii ei, îngerii Săi, iar tovarăşii Săi vor fi profeţii Săi. Zoriţi-vă către locul de întoarcere, mergeţi către sorocul vostru, căci oamenii aproape că şi-au pierdut nădejdea, sorocul îi va copleşi pe toţi, în vreme ce poarta căinţei le va rămâne deschisă. Voi sunteţi în locul în care cei dinaintea voastră au cerut să se întoarcă.

Necesitatea pomenirii Zilei de Apoi şi a osândei

Voi sunteţi doar călători pe cale din această casă care nu este casa voastră. Aţi primit chemarea de a o părăsi şi vi s-a poruncit să strângeţi merinde cât sunteţi aici. Să ştiţi că pielea aceasta subţire nu îndură focul (iadului). Aveţi milă de voi înşivă căci aţi încercat aceasta în greutăţile acestei lumi.

Aţi văzut vreodată suferinţa unuia care a fost înţepat cu un spin, sângerarea după ce s-a împiedicat sau arsura făcută de nisipul încins? Oare cum se va simţi când va fi între două straturi de foc, cu pietre de jur împrejur şi diavolul, drept tovarăş? Ştiţi, oare, că Malik (îngerul păzitor al iadului) dacă se înfurie pe loc, le pocneşte una de alta (cele două straturi) şi când îl ocăreşte (pe foc) se aruncă între porţile iadului de groaza ocării lui.

O, bătrâne trecut, năpădit de cărunţie, cum te vei simţi când cercuri de foc se vor strânge în jurul oaselor fâtului, iar cătuşele te vor strânge atât de tare încât îţi vor roade carnea de pe braţe?

Profitarea de prilejuri oferite de această lume

Dumnezeule ! Dumnezeule ! O, voi, gloată de robi ! Acum când sunteţi teferi, în plină sănătate, înainte de a fi năpădiţi de boală, când sunteţi în îndestulare înainte de a ajunge la strâmtoare, daţi-vă silinţa să vă sloboziţi gâturile înainte ca ipotecile lor să se încheie, deschideţi bine ochii, daţi jos burţile, folosiţi-vă picioarele, cheltuiţi-vă averile, luaţi-vă trupurile şi fiţi mărinimoşi cu ele pentru voi înşivă şi nu fiţi zgârciţi cu ele, căci Dumnezeu a spus : „Dacă voi Îl ajutaţi pe Allah, El vă va ajuta şi va va întări picioarele” (47:7) şi a spus – înălţare Lui : „Cine este cel care dă un frumos împrumut lui Allah ? El îi înapoiază îndoit şi are o răsplată îmbelşugată” . (57:11)

El nu caută sprijinul vostru din pricina vreunei slăbiciuni şi nu vă cere un împrumut din pricina vreunui neajuns. El vă cere sprijinul deşi „ale lui Allah sunt oştirile cerurilor şi ale pământului iar Allah este Puternic, Înţelept” (48:7). Vă cere un împrumut, deşi ale Lui sunt comorile din ceruri şi de pe pământ, El fiind Bogat, Lăudat. El nu vrea prin aceasta decât să vă pună la încercare pentru a vedea care dintre voi face fapte bune. Zoriţi-vă să faceţi fapte bune ca să fiţi cu vecinii lui Dumnezeu în locuinţa Sa ; El i-a pus laolaltă cu ei pe trimişii Săi şi le-a poruncit îngerilor Săi să îi viziteze. El le-a preacinstit urechile, făcând să nu audă niciodată fâlfâitul vreunui foc şi i-a pus la adăpost de nelinişte şi sfârşeală. „Aceasta este harul lui Allah pe care El îl dăruieşte cui voieşte. Allah este Stăpânul Harului cel mare” (57:21).

Eu spun ceea ce auziţi. Lui Allah i se cere ajutorul pentru mine şi pentru voi deopotrivă.

El ne este nouă de ajuns căci este cel mai bun Ocrotitor.