Taine

= Musafirul de vineri =

ediţia 14.07.2017

= نهج البلاغة =

Predica 55

(ومن كلام له (عليه السلام

وقد استبطأ أصحابه إذنه لهم في القتال بصفين

= ţinută atunci când credincioşii s-au neliniştit văzând că emirul tot amână, nelăsându-i să se pregătească să lupte =

Observaţii asupra bătăliei de la Siffin

Cât despre ceea ce credeţi voi, cum că această (întârziere) s-ar datora faptului că nu-mi doresc moartea, atunci vă spun vouă, pe Allah, că nu-mi pasă de mă îndrept spre moarte sau de moartea îmi vine în întâmpinare. Cât priveşte părerea voastră cum că aceasta s-ar datora vreunei temeri faţă de poporul Siriei, atunci eu vă spun vouă că nu aş amâna războiul nici măcar cu o singură zi, de nu aş avea nădejdea că mi se vor alătura unii ce îşi vor găsi reazem în mine şi vor găsi la mine lumina pe care o vor vedea chiar şi cu ochii lor slăbiţi. Această faptă îmi este mai dragă inimii decât să îi ucid, aşa cum sunt ei, călăuziţi pe un drum greşit, chiar de îşi poartă ei singuri păcatele.

Predica 56

Biruinţa în luptă

Cu Trimisul lui Allah  alături, luptăm cu părinţii noştri, cu fiii, fraţii şi unchii noştri, aceasta fiind ceea ce ne-a ţinut întru credinţă şi supunere, călăuzindu-ne pe drumul cel drept, dându-ne puterea de a îndura chinurile durerii şi de a ne înfrunta duşmanii. Uneori unul dintre ai noştri s-a năpustit asupra unuia dintre duşmani, înfruntându-se cu bărbăţie şi sârg, pentru a vedea care îl va răpune pe celălalt. Uneori omul nostru şi-a învins duşmanul, alteori acesta l-a biruit pe al nostru.

Când Dumnezeu a luat aminte la adevărul nostru, atunci El a trimis mârşăvia la cel viclean, iar nouă ne-a trimis sprijinul Său, până ce islamul s-a statornicit (asemenea cămilei) cu gâtul pe pământ, odihnindu-se de la locul său. Pe viaţa mea, de ne-am fi purtat şi noi precum voi, nici un stâlp al religiei (noastre) nu s-ar fi înălţat, iar copacul cunoaşterii nu ar fi rodit nici măcar o frunză. Pe Allah ! Cu siguranţă că acum voi ne veţi obidi, storcându-ne de sânge, însă în cele din urmă vă va părea rău.

***

 

Predica 128

Prevestirea unor evenimente ce se vor petrece la Basra

O Ahnaf ! Este ca şi cum l-aş vedea înaintând cu o oaste fără de colb stârnit, fără de tropot, fără de freamăt din rărunchi, fără nechezat de cai. Ei râcâie pământul cu picioarele lor asemenea picioarelor de struţ.

Vai vouă (celor din Basra) cu uliţe locuite şi case împodobite care au aripi aidoma aripilor de vulturi şi trompe precum trompele de elefanţi ; ei sunt aceia la care, dacă unul dintre ei este ucis, nu este bocit, iar dacă vreunul dintre ei se rătăceşte, nu este căutat. Eu întorc această lume pe faţă, o măsor cu măsura ei numai potrivit şi o privesc cu ochii nimeriţi pentru aceasta.

Însuşirile mongolilor

Eu pot vedea un popor de oameni ale căror chipuri sunt asemenea scuturilor acoperite cu piei nu prea bine răzuite. Ei se îmbracă în straie de mătase şi de lână şi ţin cai scumpi. Vor fi omoruri şi vărsări de sânge, până când cel rănit va păşi peste cel mort, iar numărul fugarilor va fi mai mic decât numărulor celor luaţi prizonieri.

Ştiinţa tainelor

Unul din tovarăşii săi i-a spus : O, Emir al drept-credincioşilor, ţie ţi s-a dat ştiinţa tainelor, la care el i-a spus acelui om din tribul Banu Kalb:

O, tu, frate al lui Kalb! Aceasta nu este ştiinţa tainelor, aceste lucruri au fost dobândite de la el (adică de la Profet ), care le cunoaşte. Cât priveşte ştiinţa tainelor, aceasta înseamnă cunoaşterea Zilei Judecăţii de Apoi şi ceea ce a pus la socoteală Dumnezeu în spusa Sa: Numai Allah are ştiinţa Ceasului. El trimite ploaia. El ştie ceea ce este în pântecele mamelor. Nimeni nu ştie ce va agonisi mâine, nimeni nu ştie pe ce pământ va muri. 31:34

Prin urmare, Allah singur este Cel care ştie ce se află în pântece, fie el bărbat sau femeie, şi cine anume va fi gătej pentru focul iadului, şi cine anume va fi în preajma profeţilor din rai. Aceasta înseamnă ştiinţa tainelor care nu este cunoscută nimănui altcuiva decât lui Dumnnezeu. În afară de aceasta, o ştiinţă a dăruit Dumnezeu trimisului Său, iar el mi-a transmis-o mie, rugându-se pentru mine ca pieptul meu să o reţină, iar coastele mele să o poată ţine.

Predica 129

Trăsătura cea urâtă a poporului

O, voi , robi ai lui Dumnezeu! Voi şi tot ceea ce voi doriţi din acestă lume sunteţi asemenea oaspeţilor cu o şedere limiată, şi precum datornicii care sunt chemaţi să plătească. Viaţa se scurtează, în vreme ce faptele se păstrează. Mulţi din cei ce se străduiesc o fac în zadar şi mulţi din cei ce se căznesc se îndreaptă spre rău.

Voi vă aflaţi într-o vreme în care binele nu sporeşte dând înapoi, iar răul se înmulţeşte mergând, iar Diavolul îşi sporeşte năzuinţa de a nimici oamenii. Aceasta este vremea în care armele sale sunt puternice, capcanele i-au fost împrăştiate, iar prada a ajuns să fie uşor (de prins).

Aruncaţi-vă privirea asupra oamenilor, oriunde voiţi voi, şi veţi vedea fie un om sărman suferind din pricina sărăciei, fie un om bogat nesocotindu-l pe Dumnezeu, în pofida tuturor darurilor pe care El i le-a dat, ori un zgârcit care îşi măreşte avuţia nesocotind obligaţiile faţă de Dumnezeu, ori un suflet nesupus care îşi astupă urechile şi nesocoteşte toate poveţele.

Considerarea acestei lumi

Unde sunt oamenii voştri cei buni ; şi unde vă sunt cei drepţi? Unde vă sunt oamenii liberi şi unde cei îngăduitori? Şi unde sunt aceia dintre voi care evită înşelăciunea şi minciuna şi treburile lor, rămânând curaţi în tot ce întreprind?

Nu au plecat toţi din această lume josnică, trecătoare şi plină de amaruri? Nu aţi fost voi, oare, lăsaţi printre oameni care sunt precum gunoaiele şi atât de josnici încât până şi buzele evită să le rostească numele şi nu se mişcă ei, oare, chiar şi întru osândirea propriei lor poziţii umile? Noi suntem ai lui Allah şi la El ne vom întoarce.

Stricăciunea s-a ivit şi nu este nimeni să i se împotrivească şi să o schimbe, şi nici nimeni nu există care să despovăţuiască de ea, sau care să o curme. Nădăjduiţi, oare, voi, cu toate aceste însuşiri, să vă asiguraţi un loc în apropierea plină de curăţenie a lui Dumezeu şi să fiţi priviţi ca statornici iubitori ai Lui? Vai ! Dumnezeu nu poate fi înşelat cu privire la raiul Său, iar mulţumirea Lui nu se poate dobândi decât prin ascultarea dată Lui. Dumnezeu îi blesteamă pe cei ce poruncesc binele pe care, însă, ei înşişi îl lasă deoparte şi pe aceia care îi opresc pe ceilalţi de la rău pe care, însă, ei înşişi îl făptuiesc.