=بحار الأنوار =
S-a povestit că slujitorul cel drept al lui Allah, Musa ibn Jafar a spus :
Cu siguranţă Dumnezeu (nu există altă divinitate în afară de El) este Cel Viu fără (să se poată spune) <<cum>> sau <<unde>>. El nu este în ceva, nici nu este pe ceva. El nu a creat un loc ca locuinţă a splendorii Sale. Puterea Sa nu a crescut după ce a creat lucrurile.
Nimic din ceea ce a fost creat nu poate fi comparat cu El. El nu era lipsit de putere asupra împărăţiei Sale înainte de plăsmuirea ei, nici nu va fi lipsit de putere (asupra ei) după ce aceasta va trece.
El este un Dumnezeu viu fără viaţă temporală, Suveran înainte de a făuri ceva, Stăpân după plăsmuirea lucrurilor. Dumnezeu nu are limite. El nu poate fi cunoscut prin ceva care să-I semene. El nu îmbătrâneşte continuând să existe. El nu este lovit de teamă în faţa nimănui, dar toate lucrurile sunt fulgerate de teamă faţă de El.
Aşadar Dumnezeu este Viu fără să aibă o viaţă temporală, fără să aibă o Fiinţă care să poată fi descrisă de atribute, fără o stare care să poată fi definită, fără un spaţiu marcat sau un loc fix. El este Viu în El Însuşi, un Stăpân a Cărui putere nu poate fi suprimată. El creează ceea ce doreşte şi când doreşte, prin voinţa şi prin puterea Sa. El a fost Cel Dintâi, fără (să se poată spune) <<cum>> şi va fi Cel din urmă, fără (să se poată spune) <<unde>>. Şi totul este pieritor în afară de Faţa Sa (28:88). Nu ale Lui sunt Facerea şi Porunca? Binecuvântat fie Allah, Stăpânul lumilor (din 7:54).