Ocârmuirea

= نهج البلاغة =

Predica 131

Învinuirea celor din al-Kufa

O, voi cei cu minţi felurite şi inimi dezbinate, ale căror trupuri sunt prezente, însă ale căror minţi sunt absente. Eu vă conduc (cu prietenie) către adevăr, însă voi fugiţi de el, precum caprele şi oile care fug de răgetul leilor. Cât de greu îmi este mie să vă dezvălui tainele dreptăţii sau să îndrept vreo strâmbare a adevărului.

Scopurile ocârmuirii islamice

Allah! Tu ştii că ceea ce am făptuit nu a fost pentru a căuta puterea şi nici pentru a dobândi ceva din deşertăciunile acestei lumi. Noi am dorit mai degrabă să aducem înapoi semnele religiei Tale şi să aducem îndreptarea în ţinuturile Tale, astfel încât cei nedreptăţiţi dintre robii Tăi să poată fi în siguranţă, iar poruncile Tale părăsite să fie înălţate în hotarele lor.

Însuşirile ocârmuitorului islamic

Allah! Eu sunt cel dintâi care s-a aplecat (către Tine) şi care a auzit şi a răspuns (la chemarea islamului). Nimeni altcineva nu mi-a fost înainte la rugăciune, nimeni altul în afară de trimisul lui Allah. Voi ştiţi , cu siguranţă, că cel ce răspunde de onoare, de viaţă, de pradă, de legi şi de ocârmuirea musulmanilor nu trebuie să fie zgârcit, căci lăcomia se va năzui către avuţiile lor, şi nici să nu fie neştiutor, căci atunci el îi va călăuzi cu neştiinţa sa, nicidecum să se poarte grosolan, căci astfel îi va îndepărta cu grosolănia lui, şi nici să se ocupe cu nedreptate faţă de marile familii, dându-le întâietate unora asupra altora, tot astfel cum nu trebuie să se lase mituit atunci când împarte judecata, căci astfel el va încălca drepturile (altora) şi le va opri, tăindu-le de la locul lor, şi nici să nu ia aminte la tradiţie, căci atunci el îi va ruina pe oameni.