Propovăduire

= نهج البلاغة =

Predica 101

Mulţumire şi prevenire

Slavă lui Allah, Întâiul înaintea oricărui întâi, Ultimul după oricare ultim. Întâietatea Sa înseamnă că nu există un alt întâi înaintea Lui, ultimitatea Sa înseamnă că nu există nici un alt ultim după El. Mărturisesc că nu este altă divintate afară de Allah, depotrivă la vedere şi în taină, deopotrivă cu inima şi limba.

O, voi oameni! Nu săvârşiţi crima de a vă despărţi de mine, şi nici nu vă împătimiţi în a nu îmi da ascultare şi nu vă aruncaţi priviri unii altora atunci când mă ascultaţi!

Vestirea unor întâmplări ciudate

Pe Cel ce face sămânţa să încolţească şi vântul să adie, ceea ce vă propovăduiesc este de la Profetul neştiutor de carte ; nicicând un vestitor (al lui Dumnezeu) nu a minţit şi nicicând vreun ascultător nu a înţeles.

Aşadar, văd aievea un rătăcit care rage în Siria şi care şi-a înfipt steagurile în împrejurimile al-Kufei. Când îşi va deschide gura de tot, neascultarea sa va fi şi mai mare, paşii îi vor deveni grei (şi tiranici) pe pământ, iar zâzania îi va muşca cu colţii ei pe oameni, războiul se va tălăzui cu toate valurile sale, zilele vor fi crunte, nopţile, sfâşietoare. Când semănătura sa se va da în pârg, dreaptă în picioare, răcnetul său se va revărsa, armele vor străfulgera, stegurile neascultării rătăcitoare vor fi legate (pe băţ) şi vor veni precum noaptea întunecată şi marea tălăzuindă. Pe lângă aceasta, de câte ori nu va fi al-Kufa călcată în picioare, de câte ori nu vor trece peste ea furtuni! Curând, coarnele se vor încleşta cu alte coarne, cel aflat în picioare va fi secerat, cel secerat va fi zdrobit.

Predica 103

Cum poate fi înfruntată această lume

O, voi oameni! Uitaţi-vă la această lume precum cei care se abţin şi îi întorc spatele. Pe Allah! Curând, ea va pune capăt sălăşluitorului de griji lipsit şi îl va întrista pe îndestulatul tihnit. Cel ce o părăseşte nu se mai întoarce nicicând; niciodată nu se ştie ce poate veni de la ea, ci doar se aşteaptă. Bucuria sa este împletită cu tristeţea, iar dârzenia bărbaţilor se înclină către slăbiciunie şi lâncezeală. Să nu vă amăgească cele multe care vă plac aici căci puţine sunt cele care vă vor însoţi dincolo.

Miluiască-l Dumnezeu pe omul care cugetă şi trage învăţăminte, iar atunci când trage învăţăminte, vede departe. Tot ce este în această lume curând nu va mai fi, iar orice urmează să fie în lumea cealaltă nu va pieri. Orice se poate socoti va pieri. Orice aşteptat, va veni, orice vine, este foarte aproape.

Locul învăţatului

Învăţat este acela care îşi cunoaşte puterea. Este îndeajuns unui om să rămână neştiutor dacă nu îşi cunoaşte puterea. Cu siguranţă, omul cel mai urât dinaintea lui Allah este robul pe care Dumnezeu l-a dat în seama sinelui său. El se îndepărtează de calea cea dreaptă, şi merge fără nici o călăuză. De este chemat către ogorul acestei lumi, se hărniceşte ; de este chemat către ogorul lumii celeilalte, se leneveşte, ca şi cum pentru ceea ce se hărniceşte i-ar fi obligaţie, iar pentru ceea ce trândăveşte, ar fi căzut din povara lui.

Vorbe despre vremuri viitoare

Va veni o vreme în care numai credinciosul adormit va fi în siguranţă, căci dacă este de faţă, nu este recunoscut, iar dacă este absent, nu este căutat. Aceştia sunt făcliile călăuzirii şi steagurile călătoriilor în noapte. Ei nu împrăştie huliri, şi nici nu dau pe faţă taine sau ponegriri. Ei sunt aceia cărora Dumnezeu le deschide porţile milosteniei Sale, ţinând departe de ei greutăţile mustrării Sale.

O, voi oameni! Va veni o vreme în care islamul va fi răsturnat, precum se răstoarnă un ulcior cu tot ce are în el.

O, voi oameni! Dumnezeu v-a apărat de tot ceea ce El ar putea face să vă fie greu, însă El nu v-a ferit de încercări. Allah, Cel mai presus de oricare, a revelat în Gloriosul Coran:

23:30

Întru aceasta sunt semne, iar Noi suntem ispititori [încercând robii]