Musafirul de vineri [răspunde]

= ediţia 02.09.2016 =

Întrebarea:

[din partea unui domn, comentariu virtual]

[cu referire la termenul de latin islamizat]

in final unde vreti sa ajungeti?

Întrebarea:

[pe acelaşi subiect]

dvs. pentru ce vreti?

***

Răspuns:

În numele lui Allah cel Milostiv şi Îndurător

Studiind aceste întrebări înţeleg că este nevoie de un şir important de detalii sau referinţe istorice, sociologice sau de altă natură, pentru a ne plasa cauza în rândul cercetărilor bine documentate şi bine ancorate în marea masă de autori, după cum şi dl. cu întrebările în cauză sugerase că sunt necesare. Îl consider un raţionament îndreptăţit întrucât spaţiul virtual este casa multor conspiraţii de toate facturile, iar orice ştire sau noutate se cuvine a fi tratată cu scepticism în afara unor probe concrete, referinţe, studii sau cel puţin legături cu activitatea altor cercetători, semnale menite să îl asigure pe cititor că rândurile citite nu constituie o aberaţie şi sunt bazate sau cel puţin argumentate pe noţiuni concrete, factuale, dovedite şi dovedibile. Însă motivul pentru care nu le vom oferi este acelaşi pentru care cuvântul „eu” este unul respingător mesajului.

Întrucât acest mesaj este dedicat întru totul lui Allah ,

Cel Viu şi Veşnic

 ca atare sinele scribilor este irelevant şi se cuvine a fi ignorat

***

Dar să aprofundăm .

Este un lucru ştiut că atunci când o persoană, fie aceasta publică sau nu, doreşte să comercializeze un produs, se foloseşte cât mai bine de toate aptitudinile sale, fie ele sociale, vestimentare, etc., şi devine imaginea acelui produs. Ca atare nu i se permit derogări de la regulile asumate ale comunităţii când caută cumpărători şi nici nu poate contrazice sau aduce în discuţie altceva decât propriul produs şi vinderea sau propagarea imaginii acestuia. Aşadar cumpărătorul cercetează persoana care vinde sau promovează, în aceeaşi măsură cu produsul sau imaginea adusă în discuţie. Soarta celor două componente fiind strâns legată în alegerea de a cumpăra, accepta, decide, sau nu. O personalitate mai puţin dispusă comerţului sau promovării unor concepte sau idei poate avea un succes limitat după cum o altfel de personalitate sau comportament poate genera rezultate diferite.

Similar contemplarea unei opere de artă este invariabil legată de viaţa artiştilor în sine, fiind examinate lucrări ce sunt comparate cu sinele artistului în cauză, cu ideile, manifestările şi aşteptările sale. Pe acelaşi mod de gândire orice curent social sau politic a fost însoţit de acest purtător al mesajului, identificat cu mesajul, care mandata personaje identificabile cu mesajul în cauză pentru a îl duce la îndeplinire. De cele mai multe ori comportamentul unui conducător sau al altuia, influenţează modul în care acţiunile sale sunt percepute, indiferent de intenţiile reale. Nu în ultimul rând, activitatea sau cariera oricărui om, fie aceea de bucătar sau circar, şofer, ş.a.m.d., este cercetată de către ceilalţi în lumina realizărilor personale ale persoanei în cauză, acestea fiind întrepătrunse , generând imaginea de om al unei meserii anume, construit pentru aceasta şi reprezentând branşa din care face parte.

Însă mai există şi un alt aspect, nici un astfel de produs, sau imagine, sau operă de artă, sau construcţie, sau carieră, muncă, etc., nu sunt construite de către om pentru a îşi aduce prejudicii sau pentru a se expune necazurilor sau neîncrederii celorlalţi. Chiar şi în cele mai promiscue cazuri , unde activităţi ilegale sau de altă natură se petrec, există un scor clar printre cei de aceeaşi meserie ocultă, prin care fiecare caută să obţină stimă, respect, influenţă sau câştiguri pentru sine. Multe dintre activităţile umane au la bază motive individuale fiecăruia dar unite de o dublă foame, nu doar cea a organismului care consumă resurse anatomice ci şi a sinelui care necesită identificare cu lumea înconjurătoare, o poziţionare clară în faţa celorlalţi, o denumire pentru obiceiurile sale, o explicaţie pentru ideile sale, o lămurire a dorinţelor sale iar lista poate continua.

Aşadar se poate spune că un segment important din preocupările omului au un caracter egocentrist, dacă nu toate, fiind preocupate de avansarea şi propăşirea propriei persoane prin activitatea depusă, fie aceasta în timpul liber sau în timpul serviciului sau în alte contexte. Este de menţionat că şi aceia care luptă pentru diferite cauze sau scopuri percepute ca aparţinând unei game mai largi de oameni, luptă cu imaginea că de îndată ce ordinea visată este restabilită iar lucrurile reintră în normalul acceptat, sinele celui care luptă deţine un loc în acest viitor, ori va fi avansat dacă este soldat, ori va deţine mai mult pământ sau influenţă dacă este un comerciant, sau că va cuceri pe cutare fată, sau că va face un anume drum, ş.a.m.d., fiecare dintre etapele cauzei având un corespondent în mintea celui presupus a se trudi, mereu cu implicaţii directe, reale, pentru sine.

Drept urmare se poate spune că oamenii [în general], urmărind o cale concretă , reală şi factuală de a-şi îndeplini scopurile, deţin cunoştinţe despre începutul şi despre derularea evenimentelor şi le prefigurează un final după cum le-au plănuit un început. Pentru că şi sinele este deja prefigurat în aceste planuri, poate fi regăsit, aşadar : pe cine ai citit , de unde ai venit , când ai venit , cum ai venit , la ce ai venit şi în final unde vrei sa ajungi şi pentru ce vrei, sunt toate întrebări pe care cel cu sacii în căruţă sau care ştie cum să îi urce sau care este interesat de a îi urca, le cunoaşte şi le poate răspunde cu deplin tact, la fel cum cel bine ancorat în viaţa lumească îţi poate numi preţul a orice, după cum poate numi meritul a orice, de multe ori pe bună dreptate.

Aşadar nu am reuşi să răspundem întrebărilor după căile preferate şi să dăm un răspuns elocvent pe măsura celor ce cântăresc cu talerele acestei vieţi, pentru că multe lucruri după talerele acestei lumi sunt de fapt neînsemnate. Şi mulţi dintre cei care raţionează după talerele acestei lumi se înşeală cu privire la virtute şi elocvenţă. Aceia sunt precum studentul artelor ce arde pictura pentru a se bucura de scrum şi cenuşă. Nu a câştigat nimic de pe urma distracţiei sale şi nici nu se mai poate întoarce.

***

Nu la fel se poate spune despre aceia care pot fi regăsiţi  în robia plăcută şi nobilă a Domnului,

care dau glas unei chemări de pe urma căreia nu beneficiază pe această lume,

 care stau deoparte de cele neplăcute Lui pentru a primi călăuzirea Lui,

şi care se călăuzesc după semnele Sale fiind în aşteptarea acestora,

urmându-şi cu sfinţenie menirea.

Nu la fel se poate spune despre aceia care nu câştigă nimic pe această lume de pe urma salvării tale,

care nu-ţi mai cer pentru că deja ţi-au oferit,

care îţi pomenesc dreptatea Domnului şi nu dreptatea fiecăruia,

şi care nu răscumpără de pe oameni decât propriile fapte bune,

menţinându-şi cu stricteţe cursul.

Nu la fel se poate spune despre aceia care se străduiesc pentru binele comun şi nu fac din spinarea celorlalţi un mijloc de a se semeţi şi a se etala pe sine,

 care îi sfătuiesc pe oameni , de la mic la mare întru cele cuviincioase, îngăduind binele şi alungând răul,

care făptuiesc după cunoştinţele deţinute sau învăţate fără a se lăuda cu ele oamenilor şi ţinându-le ascunse,

şi care lucrează la binele oamenilor fără a le fi ruşine de Dumnezeu în baza faptelor pe care le fac în contul acestora,

fiind de partea adevărului chiar dacă adevărul le este împotrivă.

Iată nu la fel se poate spune despre aceia care ,

Ţin poporul

în pas cu Creatorul .

şi care lucrează :

la facerea poporului ,

pe placul Creatorului.

întrucât aceştia vor izbândi peste ceea ce se va numi:

semiluna fertilă a spaţiului carpato-danubiano-pontic,

ţara unde Nilul Europei îşi varsă podoabele în Marea cea Neagră,

pe sub cununa Ierusalimului cel Nou,

diamantul popoarelor.

***

Nu la fel sunt cele două categorii,

însă ambele vor cunoaşte Hotărârea Domnului tău.

Noi la Dumnezeu ne rugăm să fim noi şi poporul dintre oaspeţii cei onoraţi.