Trimisul lui Allah

Potrivit izvoarelor istorice, Sfântul Profet Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a fost crescut într-o atmosferă neprielnică unui trai satisfăcător, acesta ducându-şi la început viaţa într-un centru al barbariei , corupţiei şi al viciilor morale. Într-o asemenea societate şi fără a primi o educaţie elevată Profetul Neînvăţat  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) şi-a trăit copilăria. Cu toate acestea el  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) nu s-a închinat niciodată vreunui idol, nu s-a implicat în acţiuni scandaloase cât timp a trăit printre oamenii săi , iar existenţa sa banală nu promitea nici un viitor memorabil ; fiind de neînchipuit pentru el  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) o existenţă diferită de cea a unui orfan sărac, neşcolit, iliterat şi lipsit de experienţă în varii domenii.

Generosul Profet  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a petrecut ceva timp în asemenea împrejurări, până ce, într-una din nopţi, când se găsea în închinăciune cu obişnuita sa pace sufletească şi depărtare de grijile lumeşti, el a dobândit o personalitate cu totul diferită iar copilăroasa lui fire lăuntrică a fost atinsă de divin.

Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a perceput iniţial drept superstiiţi  toate  cugetările şi credinţele de veacuri ale societăţii umane dar mai ales ale celei politeiste în care trăia. Cu modul său realist de a vedea lucrurile , a privit obiceiurile şi ritualurile locuitorilor lumii drept nemiloase şi nedrepte. El  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a stabilit o legătură între trecutul şi viitorul lumii şi a identificat calea bunăstării omului ; iar percepţiile şi viziunile lui au schimbat totul inclusiv lumea aşa cum o ştim astăzi. Nu vedea şi nu auzea nimic în afară de adevăr sau veridicitate şi a început să vorbească prin cuvinte cereşti şi dumnezeieşti, cu înţelepciune şi povăţuire. Starea naturală a minţii sale care era preocupată de reformarea obiceiurile cotidiene în atmosfera necorespunzătoare a afacerilor şi negocierilor, s-a dezvoltat mai profund şi aşa a început transformarea lumii şi a locuitorilor ei, precum şi răsturnarea orânduirii învechite de mii de ani de barbarie şi rătăcire omenească. El  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) s-a ridicat să reînsufleţească cinstea şi adevărul de unul singur şi să respingă îngrozitoarele şi redutabilele forţe potrivnice ale lumii ca şi cum acestea erau fleacuri. A vorbit despre învăţăturile dumnezeieşti şi a demonstrat că toate realităţile existenţei îşi au obârşia în Unicitatea Creatorului lumii.

Sfântul Profet  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a descris în mod inegalabil aspectele desăvârşite ale moralei umane şi a armonizat şi limpezit raporturile dintre ele. Mai întâi el a crezut ceea ce a spus altora. La fel , ceea ce a cerut oamenilor să înfăptuiacă, el  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a împlinit mai întâi.

Legile religioase şi preceptele zămislite de el constau într-un şir de acte ritualice şi dispoziţii ce exprimau în cel mai frumos mod supunerea omului faţă de puterea şi măreţia Atotputernicului Allah . El a orânduit şi alte legi, cum ar fi norme juridice şi penale, complet înrudite între ele şi fundamentate pe monoteism şi respectarea eticii umane desăvârşite.

Ansamblul legilor create de Profetul Neşcolit  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) cu privire la religie şi conducerea obiceiurilor vieţii este atât de cuprinzător , încât tratează orice aspect al existenţei sociale şi individuale ce poate fi imaginat în lumea omenească, dar şi diverse tipuri de necesităţi şi exigenţe ce apar de-a lungul timpului sau diversele sfaturi necesare pentru a le îndeplini.

Profetul Neînvăţat  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a socotit legile religiei islamice drept universale şi veşnice crezând cu tărie că această orânduire finală inspirată lui de Creator este capabilă să elimine pentru totdeauna nevoile pământeşti şi cereşti ale tuturor societăţilor umane. A gândit că oamenii trebuie să îmbrăţişeze aceeaşi viziune, în vederea garantării progresului.

El  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a afirmat adesea :

„Religia pe care am adus-o vă asigură fericirea şi bunăstarea pământească şi cerească”.

Fără îndoială, aserţiunea Profetului Neinstruit  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) nu a fost vanitoasă şi nejustificată, mai degrabă el a ajuns la această concluzie după cercetarea creaţiei şi întrezărirea viitorului omenirii. Cu alte cuvinte, iniţial a identificat desăvârşita armonie şi coordonarea legilor sale cu creaţia fizică şi intelectuală a omului iar ulterior după ce a avut în vedere schimbările ce ar avea loc în viitor şi prejudiciile care ar putea fi aduse societăţii musulmane , a rostit o sentinţă cu referire la trăinicia şi eternitatea preceptelor lui religioase.

Profeţiile lui Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) care au ajuns la noi prin intermediul izvoarelor istorice şi ale relatărilor profetice au descris condiţiile şi împrejurările generale de după moartea sa, până în viitorul îndepărtat.

Împăratul blândeţii Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a săvârşit toate aceste însărcinări într-o perioadă de 23 de ani, din care 13 i-a trăit sub caznele şi tulburarea necredincioşilor din Mecca. Ceilalţi zece i-a petrecut în bătălii şi campanii în afara graniţelor împotriva inamicilor făţişi politeişti iar pe plan intern s-a angajat în dizvolvarea uneltirilor puse la cale de intriganţi şi ipocriţi , s-a preocupat de gestionarea treburilor obşteşti ale musulmanilor , de transformarea credinţelor , moralei şi faptelor lor precum şi de alte numeroase aspecte.

Gloriosul Profet  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a realizat atât de multe datorită deciziei sale hotărâte de căutare a adevărului şi de reînviere a acestuia. Nu a urmat nimic din ceea ce nu era conform adevărului, chiar dacă ar fi fost în interesul său sau în interesul public ; el a acceptat cu toată inima ceea ce era just şi niciodată nu a negat ceea ce era adevărat. Pe de altă parte, a respins întotdeauna ceea ce era fals.

Dacă în mod nepărtinitor considerăm subiectul deja tratat , nu vom avea nici o îndoială că apariţia unei asemenea personalităţi în acele condiţii şi împrejurări nu a fost altceva decât o întâmplare extraordinară şi un miracol , având drept temei doar sprijinul excepţional din partea lui Allah şi implicit Mandatul Său invincibil. De aceea, Preaînaltul face referire în mod repetat în Coran la lipsa educaţiei şcolare, statutul de orfan, sărăcia şi modestia Profetului  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) ales de El pentru omenire.

Atotputernicul Allah afirmă în Cartea cea Mare:

93 : 6-8

„Nu te-a aflat El orfan şi te-a adăpostit? Rătăcitor te-a aflat şi te-a călăuzit?

Sărăc te-a aflat şi te-a îmbogăţit?”

De asemenea , Allah spune  :

29:48

„Tu nu ai mai recitat înaintea lui [a Coranului] din nici o Carte

şi nici nu ai copiat-o cu dreapta ta […]

Din nou Atotputernicul Allah afirmă:

2:23

„Dacă vă îndoiţi de ceea ce am pogorât asupra robului Nostru ,

aduceţi-Ne o sură care să fie deopotrivă cu aceasta!”

Unicul fundament şi principiu pe care Emirul absolut al virtuţii Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a aşezat temelia religiei sale este legea unicităţii , pe care a recunoscut-o drept sursă a bunăstării întregii omeniri.

În conformitate cu principiul monoteismului pur , numai Allah este Creatorul lumii şi Cel vrednic de a fi adorat . Nu trebuie să ne închinăm şi să ne manifestăm credinţa faţă de nimeni în afară de Allah Preaînaltul. Astfel principiul după care trebuie să se călăuzească societăţile umane prevede ca toţi oamenii să acţioneze ca fraţii , să fie egali unul cu altul şi să nu privească pe nimeni drept stăpânul lor afară de Allah.

Aşa cum iată Cel Milostiv revelează:

3:64

„Spune-le : O voi , oameni ai Cărţii ! [creştinii şi evreii] Să venim la un cuvânt [înţelegere] ce deopotrivă este între noi şi voi. Noi nu ne închinăm decât lui Dumnenezu , nu Îi alăturăm nimic , nimeni dintre noi nu Îi ia drept stăpâni pe alţii în afara lui Dumnezeu. Apoi  dacă ei vor întoarce spatele , spuneţi-[le] : Mărturisiţi [cel puţin] că noi suntem supuşi [musulmani]

Sfântul Profet Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) nu a urmărit vreun alt ţel decât răspândirea religiei dumnezeieşti a islamului. A chemat oamenii la islam prin cea mai înaltă moralitate ,prin caracterul cel mai prietenos şi prin cea mai convingătoare argumentare şi demonstraţie. Şi astfel şi-a sfătuit prietenii şi urmaşii să continue urmând aceeaşi regulă.

Aşa cum Atotputernicul Allah i-a transmis Porunca :

12:108
„Spune: Aceasta este calea mea [islamul] .

Eu chem la Allah cu întreaga ştiinţă, eu şi cei care mă urmează”. 

***

Pornind de la propriul caracter , Ultimul Prooroc Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a privit toţi oamenii ca egali şi fraţi unii altora. Nu a dovedit niciodată o nedreptate în aplicarea preceptelor dumnezeieşti şi a pedepsei. Nu făcea discriminare între cunoscutul său şi străin , între slab şi puternic , între bogat şi sărac, între bărbat şi femeie , între alb şi negru. El a acordat oamenilor drepturile lor pe baza învăţăturilor şi legilor religiei. Nicicând autoritatea sa nu a căpătat forma unei tiranii deşănţate , conducerii sau oprimării. Lumea s-a bucurat de libertate în măsura îngăduită de tărâmul legii (bineînţeles că libertatea împotriva legii nu are nici un sens nu doar în islam , ci , de asemenea , în nici o ordine socială).

Iată Allah Preaînaltul revelează:

7:157 – 158

„Pentru aceia care îl urmează pe trimis , profetul neînvăţat , despre care află scris la ei în Tora şi în Evanghelie : El le porunceşte ceea ce este bine şi îi opreşte de la ceea ce este urât, le îngăduie lor bunătăţile şi le opreşte lor pe cele necurate , şi le face uşoară povara şi [îi scapă] de lanţurile întinse asupra lor. Cei care cred în el şi îl susţin şi îl ajută şi urmează lumina care a fost pogorâtă cu el ,aceia vor fi izbânditori.”

De aceea Cinstitul Profet  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) nu a dorit în viaţa sa nici un fel de privilegiu pentru sine. Nimeni nu ar putea afirma că Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a făcut o diferenţă anume între o persoană importantă şi alţi oameni , acordându-i prioritate celei dintâi. El  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a condus treburile casei cu o vădită modestie, i-a salutat pe toţi în persoană şi a dat atenţie celor care îl consultau într-o nevoie. Nu a şezut faţă de aceştia într-o poziţie sau loc de cinste. Nu a avut nici un fel de mijloace de călătorie sau protocol oficial pentru deplasarea dintr-un loc în altul. Dacă agonisea câţiva bani , obişnuia să îi dea nevoiaşilor fără a ţine cont de propriile cheltuieli. Câteodată, le dădea săracilor ultimii săi bani, rămânând flămând. Trăia mereu precum săracii şi se lega sufleteşte de ei. În privinţa împlinirii drepturilor oamenilor, el nu afişa cea mai mică reţinere şi utiliza o maximă intransigenţă în cele urmărite. Când liderii şi persoanele notabile din Quraiş au fost aduşi în faţa lui după cucerirea Meccăi , nu a manifestat nici cea mai mică răutate şi le-a iertat toate, deşi ei l-au tratat în cel mai nemilos chip înainte de această cucerire şi au încercat ulterior provocarea unei revolte de altfel nereuşite.

În ceea ce priveşte morala şi calităţile sale umane, Sfântul Profet  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a fost apreciat în mod evident în rândul prietenilor şi al duşmanilor. Era neasemănat în privinţa sociabilităţii , bunei dispoziţii , răbdării , purităţii , sobrietăţii şi demnităţii. Aşa cum Coranul a elogiat comportarea sa generoasă:

„Şi cu adevărat ai o fire minunată” (68:4)

El saluta primul pe cei pe care îi întâlnea,  fie ei copii , femei ori supuşi. Unul dintre prieteni i-a cerut permisiunea să se prosterneze în faţa lui dar Profetul  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) i-a amintit :

Ce vrei să spui?

Acestea sunt obiceiuri ale Cezarului şi ale Cezarei ; iar eu sunt pentru profeţie şi slujire.

De fiecare dată când Allah i-a încredinţat o activitate misionară, să răspândească credinţa, să călăuzească şi să conducă oamenii , Profetul Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) nu şi-a neglijat niciun moment datoria şi n-a pregetat de la neobositele sale eforturi. 13 ani înainte de Hijra , când se afla la Mecca , cu toate că s-a confruntat cu greutăţi insuportabile datorate politeiştilor arabi , Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a fost permanent absorbit de adorarea lui Allah şi răspândirea religiei lui Allah. Pe parcursul celor zece ani după Hijra, Sfântul Profet  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a transmis oamenilor învăţăturile de credinţă şi preceptele islamului cu întinderea lor nemărginită, în ciuda conflictelor în continuă creştere provocate de duşmanii credinţei şi piedicilor provocate de unii evrei şi de ipocriţi, care se prefăceau a fi musulmani ; a luptat , de asemenea , în mai mult de 80 de bătălii cu duşmanii islamului.

Pe lângă tratarea problemelor societăţii islamice , care la acea vreme cuprindeau doar Peninsulă Arabă , el  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) cerceta personal plângerile şi micile nevoi ale oamenilor fără vreun portar sau şambelan în slujba sa.

Cu privire la vitejia şi curajul Sfântului Profet  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) , este suficient să arătăm că prin chemarea sa îndreptăţită , el s-a ridicat singur împotriva lumii acelei vremi , care supunea oamenii prin nimic altceva în afară de constrângere şi nedreptate. Toate chinurile şi suferinţele pe care i le-au adus tiranii , nu au reuşit să producă în el slăbiciune şi dezămăgire ; nu s-a retras niciodată din vreo luptă.

Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) se purta pe sine foarte curat şi îngrijit , Considera puritatea şi îngrijirea drept un semn al credinţei după cum spunea că :”puritatea este o parte a credinţei”. În afară de curăţenia şi îngrijirea hainelor şi trupului său, El  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) era , de asemenea , înzestrat cu un simţ estetic fiind deosebit de manierat. Ori de câte ori dorea să iasă din casă, obişnuia să se etaleze într-o înfăţişare exterioară fără pereche (însă modestă) şi îi plăcea în mod special să foloseacă parfumuri.

În cursul existenţei sale , niciodată nu şi-a schimbat firea. Viaţa lui s-a apropiat de sfârşit în aceeaşi simplitate şi modestie. Cu toate că deţinea o poziţie atât de importantă , nu a arătat niciodată predilecţie pentru demonstrarea însemnătăţii sale sociale.

În timpul vieţii sale , Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) nu a jignit pe nimeni şi nu a folosit cuvinte deşarte. Nu a râs niciodată nestingherit şi nu a săvârşit fapte necuviincoase sau inutile. A fost preocupat cât mai mult cu putinţă de cugetare şi meditaţie. Asculta mai întâi părerile fiecărei persoane năpăstuite şi plângerile oricărui contestatar şi abia apoi se pronunţa. Nu a întrerupt niciodată cuvântul altora şi nu le-a perturbat libertatea de gândire ; cu toate acestea , el a clarificat greşelile şi a potolit neajunsurile lor .

Sfântul Profet  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a fost foarte îngăduitor şi blând iar suferinţele i-au provocat întotdeauna tristeţe ; cu toate acestea , nu a şovăit în pedepsirea tâlharilor şi a celor răi şi nu a făcut deosebire între indivizi în privinţa ducerii la bun sfârşit a legilor dumnezeieşti.

Odată un evreu şi un musulman au fost acuzaţi că au furat din casa unuia dintre mediniţi. Atunci , un grup numeros s-a prezentat în faţa lui  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) cerând să fie pedepsit evreul, spre onoarea musulmanilor , în mod special a celor din urmă care cereau să nu se scape din vedere vrăjmăşia făţişă a evreilor. Pentru că Sfântul Profet  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a aflat adevărul , diferit de cel pretins de ei , l-a susţinut deschis pe evreu şi l-a pedepsit pe musulman.

Muhammad  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) a fost cel care l-a ocrotit întotdeauna pe cel slab şi pe cel oprimat cerându-le prietenilor şi ajutoarelor sale să-l informeze , fără amânare , asupra cerinţelor nevoiaşilor şi asupra plângerilor celor slabi.

Este consemnat că ultimele cuvinte ale Profetului  sallallaahu `alayhi wa sallam ( may Allaah exalt his mention ) au fost un îndemn către oameni cu privire la  buna purtare faţă de femei , eliberarea sclavilor şi grija faţă de rugăciune, după care a încetat să mai glăsuiască dându-şi duhul.

Pacea fie asupra sa şi a sfintei sale familii.

Un gând despre „Trimisul lui Allah

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s