Idolatria

سبحان الله و بحمده سبحان الله العظيم

اللهمّ يا مفتّح الأبواب

و يا دليل الخائرين

توكّلت عليك يا ربّ العالمين , إنّ الله بصيرٌ بالعباد

لذلك

Dacă în alte articole ne-am propus a vă înarma ideologic împotriva celor care vă defăimează religia astăzi aflăm ce îi animă pe contestatarii adevărului , drept urmare ne vom preocupa de realizarea unei descrieri cât mai amănunțite a originii falsității și anume idolatria precum și a formelor sale mascate prin care această veritabilă boală a sufletului infiltrează spiritul uman , îl corupe , îl degradează iar la final pe unii îi împinge în pragul nebuniei sau dizolvării mentale (depresia accentuată).

Deși termenul la prima vedere denotă un concept aparent învechit sau poate aplicabil doar în perioada istorică a Antichității sau poate specific doar continentului indian astăzi , unde zei încă sunt venerați , în realitate termenul sau conceptul de idolatrie a traversat secole și milenii laolaltă cu omenirea , parazitând subtil și insesizabil toate tradițiile popoarelor , în tandem cu progresul înregistrat de rasa umană în tehnologie , cultură, civilizație , ș.a.m.d., se poate spune astfel că idolatria precum și chingile ingnoranței din care omul s-a rupt prin cunoaștere , l-au ademenit dintotdeauna și îl vor ademeni dintotdeauna, precum murdăria se urcă pe corp în absența curățirii periodice.

Din nefericire și unii musulmani au căzut pradă idolatriei , acest parazit care nu iese la analize , nu se vede în sânge , nici nu apare la RMN sau la EKG , nici nu-l tușești seara , nici nu doare , ci doar întunecă mintea și rațiunea , plasând omul la mila tuturor credințelor false , tuturor superstițiilor nefondate ,  la mila tuturor talazurilor ignoranței , la mila oricărei prostii neargumentate și nu la comanda propriului vas , nu animat de propria conștiința cerebrală și nu călăuzit de farul măreț și luminos al revelației divine , în esență cea mai mare pofta a răului şi anume rătăcirea omului în a crede şi venera orice altceva decât pe Dumnezeul său creator a toate.

Dar să aprofundăm totuși , poate paragraful de mai sus se prezintă ca mult prea alambicat.

Ce este idolatria?

Idolatria este conform dicționarului limbii române o practică de „venerare a zeilor” sau „a unui idol” sau o „dragoste exagerată pentru ceva” , însă această definiție se constituie ca un veritabil vârf de iceberg , corpul precum și partea plutitoare a definiției aflandu-se sub apă , deci sub capacitatea noastră naturală de a le analiza sau descrie.

De ce?

Pentru că idolatria după cum spuneam a traversat veacurile odată cu omenirea și pe măsură ce omenirea a trecut prin epocile sale de dezvoltare , antichitate , ev mediu , modernitate și în cele din urmă perioada de astăzi contemporană , idolatria a evoluat și ea devenind idolatrie antică peste idolatrie medievală peste idolatrie modernă și iată la final dă buzna în epoca noastră, întrucât toate aceste forme de dinainte și până mai ieri se adună și subscriu într-o manieră foarte subtilă contextului social, politic și economic de astăzi , permisiv ba chiar încurajator pentru idolatrie.

Dar totuși ce este idolatria mai exact , nu doar vârful sau corpul imersat , ci per ansamblu , ce este?

Idolatria reprezintă practic atribuirea oricăror puteri , forțe , vindecări , sacrificii (animale, umane sau de altă natură) , suplicări , dorințe , activități , gânduri și crezuri ; unor alte entități spirituale sau materiale, regimuri politice , ființe umane , ființe închipuite , natură, spirite , pietre , lemne , statui, etc., în afara divinității. Orice atribuire supranaturală sau naturală către ORICINE sau ORICE în afara divinității cu scopul de a explica , răstălmăci , devia , converti la acele credințe care îl plasează pe Dumnezeu Unicul în afara pârghiilor Sale firești de stăpânire a universului reprezintă idolatrie și conform religiei islamice este considerat a fi cel mai grav păcat dintre toate.

„Say: If there had been (other) gods with Him, as they say,- behold, they would certainly have sought out a way against the Lord of the Throne!  Glory to Him! He is high above all that they say!- Exalted and Great (beyond measure)!  (The Noble Quran, 17:42-43)”

„If there were, in the heavens and the earth, other gods besides God, there would have been confusion in both! but glory to God, the Lord of the Throne: (High is He) above what they attribute to Him!  (The Noble Quran, 21:22)”

Ce sunt idolii de fapt?

Idolii sunt departe de acea imagine arhaică a unei pietre obscure ce reprezintă un zeu obscur de care nimeni nu a auzit în afară de antropologi și pe care nimeni nu îl mai venerează în afara unor cultiști pierduți în istorie. Nu. Idolii sunt parte din viața noastră întrucât noi i-am primit în viețile noastre , iar prezența toxică a acestor idoli în spiritul și în conștiința noastră ne îndepărtează de Creator și obturează canalale sale de mântuire către noi.

De ce?

Explicație plastică și simplă : O mamă își naște copilul , îl hrănește , îl protejează , îl educă , îl propulsează în viață, mereu se află în urma lui pentru a-i obloji orice răni posibile sau imposibile fie ele fizice sau sufletești iar orice tristețe copilul întâmpină , legătura dintre mamă și fiu distribuie durerea proporțional între cei doi.

Iar acel copil să se adreseze altor persoane , nici măcar rude , cu cuvintele ~mamă~ , uitând de unde a plecat , cine l-a hrănit , cine l-a crescut? Da, este posibil , însă nu este firesc , în mod sigur acea mamă ar percepe apropierea inexplicabilă a copilului față de alte persoane străine și negarea ei ca mamă a lui naturală , o trădare.

La fel și Allah , Creatorul Lumilor , dacă o mamă poate fi geloasă chiar și pe influența proastă a unor prieteni nedoriți asupra copiilor ei , oare Allah Preaînaltul Creatorul a toate cum percepe răzvrătirea omului față de El atunci când omul atribuie unor terți , creația , legile lumii , orânduirea naturii precum și propria lui viață suflată în corpul său tot de Allah?

Iertând? Nu. Negarea lui Allah atrage asupra omului furia Sa.

Dar pentru a înțelege întreaga imagine , să vedem care sunt idolii pentru început.

Cum am spus un idol reprezintă atribuirea celor cuvenite lui Allah , altora , mai exact:

• credința în zeități fie ele antice sau medievale și în puterea acestora asupra oamenilor , rugi efectuate la aceste zeități precum și orice alte sacrificii destinate lor.
• credința în ființe închipuite și în puterea acestora , spre exemplu credința în sirene sau ființe alcătuite din corpurile a mai multe animale , precum și reprezentarea lor grafică cu scopul de a le aduce mai aproape de mentalul colectiv pentru a fi venerate.
• credința în alte divinități cu care Allah ar împărți stăpânirea universului precum și închipuirea de alte ființe care ar gestiona pământul , susține pământul , spre exemplu conceptul de titani, etc.
• credința în natură și forțele sale ca și cum natura ar fi o entitate de sine stătătoare , independentă de Creator și care are propria sa judecată sau propriul orar de livrare a intemperiilor naturale fără porunca unui Creator.
• credința în spiritele animalelor precum și în conceptul totemic al insuflării capacităților animalelor către om și bineînțeles ideea de om-animal sau de om înlănțuit cu animalele prin legături spirituale.
• credința în pietre , lemne sau alte materiale considerate a fi simboluri ale unor zeități sau idoli.
• conceptele de feng-shui precum și alte pseudo-științe asemănătoare care atribuie obiectelor o ordine anume generatoare de bine sau rău între oameni fără prezența poruncilor divine , mai precis efectul a 3 scaune aliniate într-un fel sau orientarea camerei spre o anumită direcție sunt lipsite de rațiune în contextul în care de resorturile mărețe ale Creatorului depind toate , oare dacă Allah dorește să vă scufunde viața în negura tristeții și a suferinței , 3 scaune cu 2 plante cu un acoperiș în formă de piramidă orientate spre ce vi s-a spus vă mai pot salva?
• credința în statui și în puterea acestora, venerarea statuilor , a chipurilor cioplite sau a icoanelor / picturilor.
• credința în sfinți și în puterile acestora neobișnuite peste ale oamenilor precum și venerarea acestor pseudo-sfinți pe timpul vieții sau venerarea cadavrelor acestora și considerarea acestor cadavre ca oferind minuni sau călăuzire.
• credința în amulete , vrăji , foi de magie , legări , dezlegări iar lista poate continua , toate reprezintă idolatrie iar Profetul Muhammad a spus într-o relatare „cine merge la vrăjitor sau la vindecător și ascultă la el , Allah nu îi va accepta rugăciunea timp de 40 de zile”.
• credința în vindecători , vraci sau vrăjitori precum și considerarea puterilor acestora ca fiind reale , în realitate o schemă elaborată de sifonare a banilor celorlalți.
• credința în iertarea altor oameni și a nu a lui Dumnezeu, în esență paradoxul împărtășaniei , oferirea iertării de către un om altui om fără implicare divină.
• credința în întâmplări miraculoase generate de alte entități decât Dumnezeu , și acceptarea sau propagarea unor minciuni asemănătoare.
• credința în vise și premoniții sau tălmăcirea lor de terţe persoane ,  aroganța de a cunoaște nevăzutul sau a îl afla de la cineva presupus a fi cunoscător al acestor sensuri.
• credința în semi-zei politici sau supunerea către un regim totalitar practicant al cultului personalității sau ateu.
• venerearea omului de către om în toate formele.
• atribuirea oamenilor de puteri sau influență peste capacitatea umană, supra-dimensionarea importanței unor instituții sau regimuri și considerarea puterii militare sau politice ca fiind de neoprit sau mai reală decât cea divină a Regelui Regilor (Allah).
• venerarea ființei umane și plasarea ființei umane la nivel de zeitate (faraoni, împărați) , închinarea la alți oameni fie ea și una de natură conformistă.
• preamărirea altor oameni sau credința în rase superioare / inferioare , propagarea ideii că Allah nu cunoaște ceea ce se întâmplă pe Terra sau că este inactiv , iar alți oameni Îl pot învinge sau pot avea bogății mai mari decât El.
• credinţa în absența unui Creator , mai precis ateismul și atribuirea creației altor forțe decât a Creatorului.
• susținerea și propagarea ideii că viața pe Terra este produsul unei îmbinări matematici aleatorii , discreditarea voită a Creatorului.
• inventarea de alți zei , folosirea unui limbaj idolatru (pe zei! , zeii nu vor , zeii au un , zeii etc.)
• venerarea obiectelor și credința că aceste obiecte au suflet sau ne pot influența.
• defăimarea profeților lui Allah și transformarea lor în zei (cazuI Iisus).
• efectuarea de rugi provenind din alte forme de religie non-monoteiste ce presupun venerarea a altceva decât Allah.
• venerarea diavolului și a formelor sale deviante de religie (satanism).
• venerarea elementelor naturale , focul , vântul , ploaia, etc.
• incendierea de cuvinte scrise sau suluri de hârtie care conțin dorințe și credința că Dumnezeu se află undeva în ceruri iar fumul cu dorințe va ajunge la El sau alte practici asemănătoare , lansarea dorințelor pe apă , etc.
• încercarea de a Îl localiza pe Dumnezeu într-un anume loc sau timp.
• încercarea de a Îl picta sau reprezenta pe Dumnezeu , singur sau laolaltă cu alte entități.
• venerearea îngerilor sau dragostea nefirească pentru îngeri sau încercarea de a îi vedea / accesa.
• rugăciunea la îngeri sau la spirite sau la alte entități închipuite in afara lui Dumnezeu.
• propagarea și răspândirea ideii de intermediere și anume , rugăciunea la alte entități sau oameni care sunt presupuși a duce mesajul mai departe lui Dumnezeu.
• încercarea de a picta fața umană din aroganța de a crea.
• aroganța în cunoaștere și artă , delimitarea de Creator și propagarea ideii că omul este apărut aleatoriu sau cu un scop propriu.
• credința în asemănarea omului cu Dumnezeu în formă și chip , omul este o creație , perfecțiunea apariției sale ca ființă nu înseamnă că este creat precum Dumnezeu ar arăta sau ar fi înfățișat.
• credința în zodii , tălmăcirea zodiilor sau orice altă formă de „citire în stele”.
• credința în puterea astrelor.
• credința în aflarea viitorului și inventarea de metode oculte pentru a îl afla.
• ocultismul și toate ramificațiile sale întrucât aceste practici presupun obținerea unor forțe sau puteri specifice divinității la care omul nu ajunge niciodată în schimb este rătăcit de propriul cuget otrăvit de lipsa lui Dumnezeu că ar fi ajuns la ele.
• credința în națiuni ca fiinţe de natură cvasi-divină și impresia că aceste națiuni ar vorbi sau ar răspunde patrioților.
• credința că națiunea acceptă martiriul soldaților și propagarea confuziei între țară și Dumnezeu.
• naționalismul și credința în popoare mai slabe sau mai puternice, sau a întâietății unor popoare asupra altora pe baze şovine.
• asuprirea altora pe baza unor considerente naționaliste sau șovine și acceptarea ideii că Dumnezeu este nepăsător și nu va pedepsi agresorii.
• frica de asupritori umani și nu de Dumnezeu.
• inventarea unor atribute ale divinității , mai precis „datul cu părerea” despre Dumnezeu în afara cunoașterii sau a științei dobândite rațional.
• inventarea de alte religii precum și schimbarea revelației pentru scopuri personale , comunitare.
• anularea unor elemente de revelație precum și permiterea altora în funcție de necesități.
• propagarea ideii că Dumnezeu este doar iertător , de aici și îndemnul la păcate.
• scoaterea lui Dumnezeu din afara schemei creației prin explicații științifice.
• modificarea genetică a creației divine cu orice scop.
• folosirea cărților sfinte în scopuri oculte, altele decât binele orânduit.
• folosirea Coranului în scopuri oculte , altele decât binele orânduit.

Iar lista poate continua cu ramificațiie sale în vieție cotidiene ale popoarelor. Noi am încercat redarea a câteva , care să fie suficiente pentru a oferi cititorului o imagine cât mai completă a ideii de monoteism pur și a ideii de acceptare a unei singur Creator și implicit a unei singure forțe care oferă privilegii (stăpânire, frumusețe , inteligență , influență, etc.) , fiind sursa privilegiilor și nu efectul sau un concept neglijabil sau derizoriu peste care se poate trece.

„If the Truth had been in accord with their desires, truly the heavens and the earth, and all beings therein would have been in confusion and corruption! Nay, We have sent them their admonition, but they turn away from their admonition.  (The Noble Quran, 23:71)„

Mai exact , dacă cele două centrale termice din București se opresc brusc , sursa căldurii de altfel , eforturile noastre sunt în zadar , căldura nu mai vine , la fel și cu electricitatea , dacă sursa electricității dispare , la fel eforturile noastre sunt în zadar până la repornirea acelei surse sau găsirea alteia. Din nefericire pentru legiunile de aroganți dezlegați care îl tăgăduiesc pe Allah , nu există altă sursă a toate în afară de El , însă El poate exista în afara a toate.

Allah is He, besides Whom there is none worthy of worship. He has complete knowledge of the invisible and the visible. He is Most Gracious, Most Merciful. Allah is He, besides Whom there is none worthy of worship. The Sovereign Lord, the Holy One, the Source of Peace (and Perfection), the Guardian of Faith, the Preserver of Safety, the Exalted in Might, the Irresistible, the Supreme. Glory to Allah! (High is He) above the partners they attribute to Him. He is Allah, the Creator, the Evolver, the Bestower of Forms (or Colours). To Him belong the Most Beautiful Names. whatever is in the heavens and on earth, does declare His Praises and Glory and He is the Exalted in Might, the Wise. [The Holy Qur’an, Surah 59:22-24]

Sună logic ce ați citit până acum și chiar este , un singur Creator , o singură creație , o singură judecată , o singură mântuire , un singur rai , un singur iad , o singură lege vestită de la începutul omenirii și până acum de către toți profeții și anume – Islamul – religia supunerii reale față de Creator.

Se poate întreba , de ce să ne supunem Creatorului ? Mai mult ca sigur pentru că nu avem de ales, deoarece în afara legilor Sale , în afara protecției Sale , omul devine pradă  altor oameni , bolilor , suferinței , tristeții , etc., și atunci se umilește , devine mai modest iar circuitul se repetă , cu cât omul ajunge mai aproape de a arunca prosopul cu atât înțelege firea sa perisabilă și imposibilitatea ca întreaga lume cum este ea creată să fi fost suma unui tipar aleatoriu.

Reflectați.